Revista SCMD

Panoplia rânjetelor băsiste

2012-02-21T08:18:00.004-08:00

Puținicunosc importanța pe care gesturile, mimica și poziția corpului le au înrelațiile interpersonale.

Preocupațide diversitatea fațetelor pe care cunoasterea limbajului non-verbal ni le poatereleva, vă propun să ne îndreptăm atenția spre rânjetul politicianului.Vom putea astfel, să anticipăm intenția celor care ne influențează destinele,chiar înainte ca aceștia să înceapă să vorbească. „Citind” acest rânjet vom putea cunoaște resorturile și cine suntoamenii care au făcut un calvar din viața conaționalilor noștri. Băsismul estestandardul și specificul unei epoci la care se revendică astăzi personaje de oanumită factură psihologică și caracterială. Chipul omului arată sufletulacestuia! Constatările ce urmează sunt elocvente în acest sens.

Hăhăiutulsuprem, ne-a introdus în zodia râsului șibătăii de joc, transformându-ne în cobaii limitărilor sale în gândire șicaracter. „Nu am nimic de schimbat în comportamentul pe care l-am avut!”ne spunea recent Omul Perfect, în momente în care își dezvăluia incapacitateade a face față unor provocări extreme. Lipsa capacității de reacție a unui statblocat în schemele unui algoritm politic păgubos și neproductiv a evidențiatdistanța dintre societățile de tip euroatlantic spre care visăm și înapoiereade ev mediu care ne-a fost impusă de actualul regim. Și avea dreptate! Paradigmaactualului regim este aceea că trebuie să distrugi ca să fii cineva!

Ne-aubatjocorit, ne-au umilit și ne-au dus atât de jos în meandrele decăderii umaneîncât cu mari eforturi vom reuși să readucem lucrurile la un nivel dedemnitate, mândrie și onoare firești într-o țară normală.

Adevărataschimbare trebuie să o facem noi, cei care mai vrem să mai avem o Românie anoastră!

Observațiile,chiar și sumare, privind posesorii unor rânjete guvernamentale sunt mai multdecât grăitoare. Ele au repartiție echilibrată și ominiprezentă în plangeografic, instituțional și caracterial. Noi le vom trece în revistă pe celemai reprezentative.

M.T. Gălățenuldeschide galeria. El este posesorul unui rânjet batjocuritor, care murdăreșteși stârnește repulsie receptorului, indiferent cât de binevoitor ar fi acesta. Episoadelepenibile al cărui protagonist a fost ne-au evidențiat tupeul și nesimțireaacestui personaj, interesat doar de perpetuarea mafiei portocalii șiîndestularea clientelei fidelizate prin acces privilegiat la banul public.Rânjetul său inconfundabil, instalat în agora parlamentului, prin intermediulcăruia ne explica cât de inteligent și deștept este când conduce turmelecoaliției necuvântătoare, au însemnat o grea lovitură dată demnității naționaleși umane. Apogeul a fost înregistrat atunci când rânjetul aplicat figurii demarinar mahmur, a decretat că năpăstuții abandonați de „statul reformat și modernizat de regimul portocaliu” au decedatpentru că erau niște bețivi. După o veche zicătoare: „Cine spune ăla e!”.

E.B. Constituționalul.Personaj de tristă amintire, inconfundabil în cerbicia cu care a promovat legineconstituționale și cu care s-a umilit pentru a aplica indicațiile superioare.A afișat zâmbetul preocupat și superficial al personajului care s-a dovedit anu ști să facă diferența dintre managementul creșterii gâștelor de pe islazulcomunal și cel în care se impunea coordonarea destinelor unei țări în derivă pevreme de criză.

I.O. Bistrițenul.sau șeful broscoilor îngurgitați. Cu o figură desprinsă din galeriapersonajelor de desene animate, care întruchipează răul și răzbunarea, are unrânjet gregar, revanșard, grobian, brutal și contodent. Seamănă în tot ceîntreprinde doar ură și sentimentul că este veșnic și condamnat să ne fie un „reper”de „cinste și corectitudine”. Situația jenantă a lipsei de bun simț s-a doveditla ultimul vot cu bile din parlament când incoruptibilul stătea cu nasul în urnăurmărindu-și colegii să nu greșească. Ne propunea sentențios de-a lungultimpului chiar și unitatea de măsură după care să se aprecieze performanța înpolitică: „bocul”. Noi sperăm că va rămâne doar broscoiul!

G.T. Ialomițeanul.Ne afișează un rânjet superior inteligent, cult, degajat și atoate cunoscător,dar la fel de găunos și lipsit de consistență ca a tuturor tovarășilor deafaceri și aranjamente politicianiste. Ne recomanda în una din iernile trecutecă pentru a încălzi școlile ar trebui să tăiem copacii de pe margineadrumurilor. Nu a trecut mult și soluția magică propusă a fost infirmată delegile fizicii, care refuză să se supună aberațiilor ciumei portocalii.

R.A.A. Ploieșteanca.Un rânjet aparte descoperim la fostul fotomodel, ajuns prin alchimii obscure launa dintre cele mai importante funcții în stat. Rânjetul este doar aparent ingenuu,în realitate fiind insinuant și tupeist. Ce tupeu poate fi mai mare decât acelaîn care, fiind hoţ dovedit, găseşti resorturile necesare să apari în fața opinieipublice și să dai lecții de morală ! Cu ocazia analizei Proiectuluilegii pensiilor, care afectează întreaga populație în vârstă a țării, seexprima astfel: „Ei bine, parlamentarii nu pot, prin comportamentul lor, sădepăşească, dacă vreţi, o regulă minimă de bun-simţ”. Și adauga în altcontext: „Dacă este să analizăm imaginile (inclusiv pixelul albastru –n.n.), tot pe imagini vom constata că domnul Ponta apare la votul electroniccă a votat, iar în imagine apare că nu era în sală. Deci, dacă vorbeşte cinevade cine este hoţ şi dacă domnul Ponta îşi permite să facă această afirmaţie, eibine, atunci dânsul este în această situaţie”. De acord cu afirmațiile șilogica aberantă (deși am dubii că un fi hoț poate lipsi de la locul faptei),dar unde este limita în ceea ce o privește? Cum poți vorbi de funie în casaspânzuratului? Și ce putem spune mai bine, în actualele condiții, decât ceea cedemonstranții ploieșteni susțin: R. din Ploiești, rușinea noastră ești!

S.L. Fachirul.Vă mai amintiți, farsorul misterios scornitor de povești și scenarii aruncateîn spațiul public pentru a ocupa agenda publică cu neseriozități? Râjetulblazat și plin de suficiență al insului, care, asemenea unui prestidigitator,face și desface ițele politicii românești, a semănat confuzie și a bulversatcristalizarea unei societăți cu adevărat democratice. Plătit din bani publici,a înțeles să servească în laboratoarele de la Cotroceni pentru definitivareaprocesului de distrugere a statului român modern. Reușita i-a fost confirmatăatunci când protejata sa la fondurile europene a reușit să blocheze fluxulacestora spre România. Rânjetul satisfacției poate fi noul „look” alpersonajului nostru!

E.U. Bucureșteanca.Chiar dacă a trecut într-un con de umbră, nu trebuie să-i uităm evoluțiafulminantă în politica românească la nivelul cel mai înalt. A afișat mai întâirânjetul mirat al admiratoarei, care vorbește în numele ei, apoi rânjetuldisprețuitor și sfidător atunci când a fost invitată să dea socoteală în fațacomisiei parlamentare pentru cheltuirea fondurilor alocate.

Rânjetul doritsexi s-a transformat într-unul șters și foarte curând-sperăm noi și de tristăamintire.

Lafel de semnificative sunt și rânjetele acoliților puterii, veritabili traseiștipolitici, care-și freacă palmele cu satisacție când sunt acceptați să participela împărțirea arginților trădării, în dauna intereselor alegătorilor pe care artrebui să-i reprezinte. Câteva personaje „îmbogățesc” și ele galeria rânjetelortrădătoare, cu caracteristici aparte.

G.O. Apărătorul.Rânjet afectat, pătruns de responsabilitatea pe care „marii bărbați de stat și-o asumă la întâlnirea cu istoria”. Rânjetreținut aruncat aiurea printre ochii întredeschiși, mai mult în lateral, cusemnificații doar pentru cine este în măsură să înțeleagă gradul superior deinteligență nativă. Sforăitor în limbaj ca un adevărat personaj caragialesc, groparuluneia dintre instituțiille fundamentale ale statului, se împăunează de fiecaredată cu intervențiile firești ale unor structuri militare în situații dificile.Este rânjetul deșănțat și fanfaronist, total inadecvat. Ce legătură are undemnitar al statului cu acțiunile firești și normale ale micilor structurimilitare depășeşte puterea noastră de înțelegere...

E.N. „Fripturistul Maimuțoi”.Renumele îi vine de la catalogarea în această manieră a unui coleg din fostulpartid. Rânjet subțire, insinuant și perfid, care îți taie respirația subimpactul ideilor susținute. M-a marcat afirmația acestui personaj atunci cândprietenul și colegul nostru col. Mihai Irimiea deceda ca urmare a măsuriloraberante promovate în domeniul militar având și sprijinul partidului său intratfraudulos prin „reevaluare” în parlament. Spunea atunci că trebuie să fiefericit colegul nostru că s-a urcat printre îngeri. Cât absolutism, cinism, fariseism și lipsă de trăire umană !

P.E.K. Consilierul.Are un râjet aparte sfidător, arogant, suficent, strident și isteric, afișat defiecare dată când cineva îi adresează o întrebare logică și de bun simț, cuprivire la poziția formațiunii pe care o reprezintă în eșafodajul corupt șișantajist al actualei guvernări. Afișează, așa cum au arătat și alții, rânjetulmalefic, anti-uman și suprem al trădării, specific grofului obraznic, din vremurileîndepărtate. Chiar este mirat de faptul că nu suntem suficient inteligenți șide caracter să înțelegem că doar respectarea angajamentelor luate față departenerii de coaliție contează pentru el și ai lui. Așteptăm cu încrederefinalul pe care poporul român majoritar îl va rezerva unei asociații culturalecare exploatează inclusiv sentimentele conaționalilor pe care pretind că îireprezintă!

Șiparcă ne este dor (Ptiu drace!) de râjetul mefistofelical lui T.S. Robocopul, de zâmbetul prosperului om de afaceri, A.V.Marmoreanul, de rânjetul mirat și tâmp la repartiția fondurilor pentrudrumuri al lui R.B. Transportatorul, zâmbetul de „Muppets” al unorpersonaje de la muncă și finanțe, al M.M. Justițiara de renume dâmbovițean(zâmbetul fărădelegii în stare de libertate), al E.B. Europarlamentara(rânjetul inculturii și analfabetismului), G.F. Credinciosul (râjetulpărșiv și aparent smerit, preocupat de flacăra Ierusalimului în disprețulcredinței strămoșești), S.V.C. Purtătorul de cuvinte, zâmbetuldezinformator și manipulator fundamentat pe cumpărarea (cât de prozaic!) conștiințelorcu sacul de cartofi, de zâmbetul țățist al doamei care ne recomanda ciocul micpentru că acum se află la putere, de zâmbetul inconștient al beizadeleiplăcintiste care ajunsese formator când el însuși nu era suficient de format șiexemplele ar putea continua.

Nu peste mult timp vom avea ocazia săaducem la același numitor această paletă de rânjete false și sfidătoare laadresa bunului simț.

Să-i aducem în starea de a rânjimânzește atunci când se va ajunge la dreapta zia judecății!

Să readucem în mijlocul nostru zâmbetulsincer și real al moralității!

Să ne implicăm în ștergerea tristeiamintiri a paletei rânjetului portocaliu!(Sărmană culoare !)

Să confirmăm înțelepciunea popularăpotrivit căreia cine râde la urmă râde mai bine!

Cu siguranță va veni vremea când,poporul român va riposta cum se cuvine rânjetului portocaliu!

Col. (r.) Dumitru CODIȚĂ

E-mail: pretorianu24@yahoo.com

Enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei "CĂTRE POPOR"

2012-02-18T13:24:00.000-08:00

Bună ziua și Doamne-ajută!

Materialul de mai jos, cel scris cu roșu, circulă pe net. L-am primit, practic, a doua oară, prima dată înainte de sfârșitul anului trecut, la puțin timp, probabil, după ce fusese emis. Atunci l-am citit, dar cam superficial, recunosc. Acum, însă, am fost mult mai atent și am început să-mi pun întrebări pe care, ce e drept, mi le-am reprimat prea mult timp.

Ce se întâmplă, totuși, cu înalții prelați ai Bisericii noastre Naționale? Dorm în patrafirele statului? De ce nu este și BOR capabilă de asemenea atitudini? Nu mai are turmă Biserica noastră, nu o mai interesează poporul român sau au plecat la Domnul mai toți păstorii adevărați? Chiar s-a transformat, așa cum merge zvonul prin Țară, în simplă societate comercială condusă de un foarte dibaci afacerist, IPS Daniel? Și-a uitat, oare, Biserica noastră Sfîntă rostul și funcționeză într-o realitate paralelă Țării, numai în context capitalist, golită de spiritualitate, ca simplă SRL - răspunderea limitată fiind, adică, tocmai față de poporul său?

Este mulțumită Biserica sufletelor românești cu situația actuală din Țară, cu jaful practicat la scară națională, cu împingerea noastră în hău? Și tace? Sau s-a încîrdășit ierarhia înaltă a BOR cu diavolii ce conduc, acum, Țara? Ori chiar se confundă cu ei, fiind, de fapt, aceeași? De ce continuă mariajul cu statul corupt, îi este teamă că se taie bugetul? De ce nu ia poziție aspră față de deznaționalizarea fraților români din Harghita și Covasna, și nu strigă la furtul evident de la Roșia Montană, la privatizările antinaționale sau față de atîtea teme grave care sfîșie, realmente, Țara? Așa crede BOR, că prin sărăcie lucie vom găsi mai ușor calea smereniei și mîntuirii, ca nație ruptă-n fund, cerșetoare, de milogi goniți de disperare prin lumea largă?

Veți spune, desigur, că nu este treaba BOR să se amestece în afacerile statului laic? Care este, atunci, misiunea BOR, mai ales în circumstanțele acestea excepționale cînd lumea are nevoie de mai mult decît smerenia voastră, păstorii noștri dragi? Dacă alinarea suferinței României nu mai este o temă actuală a Bisericii Naționale, ce v-a mai rămas de făcut? Hramurile, parastasele și pomenile? Și să slujiți la cine și pe cine? Atenție! prin tăcere, vă faceți servitorii celei mai sălbatice plăgi picate pe spinarea nației. Așa cum funcționați, acum, cred că aveți probleme de comunicare chiar și cu Dumnezeu. Nu confundați poziția din sondaje cu starea reală - lumea crede, de fapt, în Dumnezeu și vă transferă, ca urmare, în alb, creditul acesta de speranță. S-ar putea ca tocmai aceasta să fie problema - nu vă mai interesează Țara, fiindcă vă trăiți visul frumos în care vă cufundă amorțirea simțurilor și diluarea credinței.

Înalt Prea Sființiile Voastre, eu văz că a răposat în dumneavoastră spiritul. Requiescat in (prea multă) pace! Sau s-a concentrat numai în spațiul mănăstiresc și pe posesiunile BOR. Cred că vă ajung chiliile și nu mai vedeți Țara din cauze de Catedrala Mîntuirii voastre. Căci Neamul se pare că a rămas doar pretextul zidirii. Vă rugați, probabil, în taină, dar nu prea se simte. Eu mi-aș dori, nu pentru mine, ci pentru noi toți, să reveniți în realitate și nu să o dați sub preș, asta dacă mai credeți în ceva, fiindcă, înainte de orice, sînteți, totuși, preoți români!

Este, însă, ceva bun și în asta. Am început să nădăjduiesc din ce în ce mai mult în Dumnezeu și, din păcate, din ce în ce mai puțin în Sființiile Voastre, deoarece, cu excepția liturghiilor, la marile sărbători, și la postul TV propriu unde se vobește adormitor, sînteți aproape absenți în spațiul public prin afirmarea credinței, românismului și patriotismului. Poate că ecumenismul v-a convins că soluția bună o fi vreo Biserică Super Unită UE și că ar trebui să ne vindem sufletele și țintirimele cu tot cu oasele stăbunilor răposați sub Crucea Ortodoxă, comisarilor de la Bruxelles, carcaselor ălora goale de orice simțire. Căci atît ar mai de vîndut din România!

Dar, pînă la urmă, cine sînt eu să pun atîtea întrebări? Iertare, deci, nu pot eu și nici nu vreau să judec, ci doar constat. Poate că, de fapt, această cale ternă, a discreției, dezinteresului și neimplicării o fi cea normală, politica veritabilă și autoliniștitoare a BOR, iar eu am nostalgii de tipul: „Preoți cu cruce-n frunte! căci oastea e creștină...” Oricum, mă îndoiesc de faptul că BOR, la formatul și complicitățile actuale, își poate depăși statura cocîrjată și moliciunea îngroșată, fiind capabilă de acte tranșante, precum cele ale ortodocșilor greci. La noi se pare că vremea clerului angajat în problemele Țării, ori a apus, ori, încă, n-a sosit . Dumnezeu e mare, însă, și vede. Rog iar să mă iertați pentru că deranjez, poate, tihna unora.

Daniel Barbu
București, 16.02.2012

E-mail: danielbarbu59@yahoo.com

Un document extraordinar de puternic, care mie mi-a taiat rasuflarea, fara exagerare. Mai ales ca este un document oficial. Mesajul de mai jos a fost trimis de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei. Fiecare grec a primit o scrisoare cu acest mesaj. N-am vazut niciodata o dovada de atitudine mai impresionanta si mai fara echivoc. O atitudine atat de intransigenta si directa, care sa vina din partea bisericii.

Pe langa acest mesaj, atentie,

Biserica Greaca a decis ca se va separa financiar de Stat si ca nu mai doreste sa depinda de acesta!

Enciclică a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei "CĂTRE POPOR"

Ierarhia Bisericii Greciei, care s-a întrunit în şedinţă ordinară pe 5-8 octombrie 2011, simte nevoia să se adreseze creştinilor săi, poporului lui Dumnezeu, dar şi fiecărui om bine intenţionat, pentru a vorbi pe limba adevărului şi a dragostei. Zilele pe care le trăim sunt grele şi critice. Trecem ca ţară printr-o criză economică cumplită care creează multora nesiguranţă şi teamă. Nu ştim ce ne aşteaptă în ziua de mâine. Ţara noastră se pare că nu mai este liberă, ci în fapt este administrată de creditorii noştri. Ştim că mulţi dintre voi aşteptaţi de la Biserica ce vă păstoreşte să vorbească şi să ia poziţie asupra evenimentelor la care suntem martori. Este adevărat că ceea ce se întâmplă în patria noastră este inedit şi cutremurător. Criza duhovnicească, socială şi economică merge mână în mână cu răsturnarea întregii firi. Este vorba de încercarea dezrădăcinării şi distrugerii temeiurilor multor tradiţii care până acum erau considerate de la sine înţelese pentru viaţa din spaţiul nostru. Din punct de vedere social se operează o răsturnare a datelor şi a drepturilor, desigur cu un argument evident: măsurile acestea le cer creditorii noştri.Declarăm de aceea că suntem o ţară sub ocupaţie şi că executăm poruncile conducătorilor-debitorilor noştri. Întrebarea care se naşte este dacă solicitărilor lor privesc doar chestiunile economice şi de asigurări sau vizează şi fizionomia duhovnicească şi culturală a patriei noastre. În faţa acestei situaţii orice om raţional se întreabă: de ce nu am luat mai devreme toate aceste măsuri drastice, care astăzi sunt caracterizate drept necesare. De ce nu am schimbat la timpul lor toate aceste patogenii ale societăţii şi ale economiei pe care azi le realizăm în un mod brutal? Persoanele de pe scena politică din ţara noastră sunt, de decenii, aceiaşi. Cum au socotit atunci costul politic, ştiind că conduc ţara la catastrofă, iar azi ei se simt în siguranţă, pentru că acţionează de pe poziţia celor care dau porunci? Au loc răsturnări radicale pentru care altădată se revolta întreaga Grecie, iar azi ele se impun aproape fără împotriviri. Criza noastră economică, în cuvinte foarte simple, se datorează diferenţei dintre producţie şi consum. Între ritmul lent al producţiei pe care îl atingem şi nivelul ridicat de viaţă cu care ne-am învăţat să trăim. Când ceea ce se consumă este mult mai mare decât ceea ce se produce, atunci balanţa economică înclină spre partea cheltuielilor. Ţara noastră, pentru a face faţă, este nevoită să se împrumute cu speranţa că balanţa perturbată se va reechilibra. Atunci când însă nu se întâmplă acest lucru şi debitorii cer returnarea împrumuturilor plus dobândă, se ajunge la criză şi la faliment. Criza economică care chinuie şi domină ţara noastră nu este însă decât vârful iceberg-ului. Este urmarea şi rodul unei alte crize, a celei duhovniceşti. Disproporţia dintre producţie şi consum prezintă însă nu doar o dimensiune economică, ci în primul rând este un fapt duhovnicesc. Este indiciul crizei duhovniceşti, care priveşte atât conducerea ţării, cât şi poporul. O conducere care nu a putut să aibă o atitudine responsabilă faţă de popor, care nu a putut sau nu a vrut să vorbească pe limba adevărului, care a promovat modele eronate, care a cultivat relaţiile clientelare, numai şi numai pentru că a avut ca scop deţinerea puterii. O conducere care în practică se vădeşte că a subminat interesele reale ale ţării şi ale poporului. Şi pe de altă parte, un popor, adică noi, care ne-am purtat iresponsabil. Ne-am lăsat pradă bunăstării, îmbogăţirii facile şi traiului bun, ne-am dedat câştigului uşor şi înşelăciunii. Nu ne-am pus problema adevărului lucrurilor. Revendicarea arbitrară a drepturilor de către bresle şi grupuri sociale, cu o desăvârşită nepăsare faţă de coeziunea socială, au contribuit în mare măsură la situaţia de astăzi.Esenţa crizei duhovniceşti este absenţa sensului vieţii şi încarcerarea omului în prezentul rectiliniu, adică în instinctul lui egoist. Un prezent fără viitor, fără perspectivă. Un prezent condamnat la plictis şi monotonie. Viaţa a devenit un interval de timp între două date, a naşterii şi a îngropării, cu un interval necunoscut între ele. Într-o asemenea perspectivă, deşertăciunea se ia la întrecere cu iraţionalul şi lupta o câştigă totdeauna tragicul. Când te adresezi tinerilor şi îi întrebi: "de ce iei droguri, fiule?" şi îţi răspund: "spuneţi-mi dumneavoastră de ce să nu iau? Nu sper nimic, nu aştept nimic, singura mea bucurie este atunci când înfig injecţia şi călătoresc (în alte lumi)"; sau atunci când atragi atenţia unui tânăr că luând droguri va muri, iar el îţi răspunde cu un zâmbet tragic: "nu înţelegeţi că eu iau droguri, ca să trăiesc", atunci înţelegi cât de incredibil de adevărate şi de potrivite în tragismul lor sunt cuvintele de mai sus. În loc deci de sens al vieţii noi am urmărit bunăstarea, traiul bun, puterea economică. Când însă nu există altă perspectivă de viaţă în afară de consum, când puterea economică şi demonstrarea ei ostentativă devine singurul mod al recunoaşterii sociale, atunci diferenţierea de restul lumii este singurul drum de viaţă, pentru că altfel,dacă nu eşti imoral, eşti prost. Aşa au gândit şi au făptuit mulţi, aşa am ajuns la diferenţierea şi de putere, dar şi de poziţie în poporul nostru. Întrebarea - dilema lui Dostoievski "libertate sau fericire?" o trăim în tot tragicul ei. Am ales bunăstarea contrafăcută şi am pierdut Libertatea persoanei noastre, am pierdut Libertatea ţării noastre. Astăzi omul în mod justificat tremură mai degrabă "oare nu cumva i se vor micşora veniturile?", dar nu se nelinişteşte pentru deficienţele educaţiei care îi privesc pe copiii săi şi nu se îngrijorează de înjosirea persoanei umane. Aceasta deci este esenţa adevăratei crize şi sursa crizei economice pe care atât de nemilos o exploatează actualii "negustori de popoare". În Sinodul Ierarhiei, noi, părinţii voştri duhovniceşti, ne-am făcut autocritica, am dorit să ne confruntăm cu responsabilităţile noastre şi să cercetăm care este partea noastră de vină în prezenta criză. Ştim că uneori v-am mâhnit, v-am smintit chiar. Nu am reacţionat direct şi la momentul potrivit faţă de atitudini care v-au rănit. Negustorii distrugerii relaţiei dintre popor şi Biserica sa care îl păstoreşte au exploatat îndeajuns şi în mod pragmatic scandalurile fabricate şi au încercat să destrame încrederea dumneavoastră în Biserică. Dorim să vă spunem că Biserica are antidotul consumului ca mod de viaţă şi acesta este asceza. Şi dacă consumul este sfârşitul, pentru că este o viaţă fără sens, asceza este drumul, pentru că conduce la o viaţă cu sens. Asceza nu este privarea de plăcere, ci îmbogăţirea vieţii cu sens. Este antrenamentul sportivului care îl conduce la competiţie şi la medalie, iar această medalie este viaţa care biruieşte moartea, viaţa care se îmbogăţeşte cu dragoste. Asceza este drumul libertăţii, împotriva sclaviei inutilului care astăzi ne înjoseşte. Ne nelinişteşte situaţia Educaţiei noastre, pentru că sistemul educaţional actual se raportează la elev nu ca la o persoană, ci ca la un calculator electronic şi singurul lucru pe care îl face este să îl "încarce" cu materie, neinteresându-se de întreaga sa personalitate şi de aceea copiii noştri cu îndreptăţire se împotrivesc. De aceea suntem neliniştiţi în privinţa proiectului Noului Liceu care se pregăteşte. Manualele şcolare se scriu, într-adevăr, cu răspunderea guvernului, dar conţinutul lor îl vizează şi pe ultimul cetăţean grec, care aşteaptă de la Biserica sa să îi facă cunoscut cu putere şi glasul său smerit.Înţelegem că toate parohiile noastre trebuie să devină spaţii ospitaliere pentru tinerii noştri, aşa cum sunt deja destule dintre ele, în care mulţi tineri găsesc refugiu în căutarea lor după sens şi speranţă.Ştim că cereţi de la noi, păstorii voştri, o Biserică eroică, cu vigoare, care să aibă cuvânt profetic, cuvânt pentru tânărul contemporan, nu o Biserică secularizată, ci una sfinţită şi sfinţitoare, o Biserică liberă şi care să păstorească cu putere. O Biserică care nu se teme să ia poziţie faţă de sistemul viclean al acestei lumi, indiferent dacă împotrivirea conduce la prigoană şi martiriu. Biserica este singurul organism care poate să stea nemijlocit alături de om şi să îl sprijine. Biserică însă suntem cu toţii şi aceasta este puterea noastră şi puterea ei. La unitatea dintre păstori şi popor ţintesc negustorii de popoare şi încearcă să o submineze. Ei ştiu că dacă vor "pierde" păstorul, cu uşurinţă se vor risipi oile şi le vor supune. Istoria ne învaţă că acolo unde Dumnezeu a fost luptat, scopul final era omul şi înjosirea lui. Întruparea lui Dumnezeu este cea mai mare recunoaştere a persoanei umane. Biserica nu se opune guvernării, ci acelora care exploatând guvernarea şi ascunzându-se în spatele puterii lucrează să vă priveze de speranţă. Aduceţi-vă aminte că pentru mulţi specialişti în economie, prezenta criză este fabricată, este o criză care urmăreşte controlul mondial de către puteri care nu sunt iubitoare de oameni. Biserica lui Hristos are cuvânt pentru actuala situaţie, pentru că nu a încetat să fie şi trup al lumii, parte a istoriei. Nu poate să îngăduie nici nu fel de nedreptate, dar este datoare să arate disponibilitate pentru mărturisire şi martiriu. Ştim că oamenii de lângă noi suferă de foame, se află în sărăcie, se sufocă economic, deznădejdea de multe ori stăpâneşte inima lor. Cunoaştem acest lucru, pentru că prima lor oprire în căutarea speranţei este Biserica din zona lor, parohia lor. Scopul şi lupta noastră este ca fiecare parohie să devină centrul de unde activitatea pastorală a bisericii locale să îmbrăţişeze întreaga societate locală respectivă. Decizia noastră este să creăm un observator al problemelor sociale cu scopul de a urmări îndeaproape şi de a preîntâmpina metodic problemele pe care le creează prezenta criză. Scopul nostru este să dezvoltăm lucrarea de asistenţă socială a fiecărei parohii, în aşa fel încât să nu mai existe nici măcar un om care să nu aibă o farfurie de mâncare. Cunoaşteţi şi dumneavoastră că în această privinţă Biserica realizează o lucrare uriaşă. Cunoaşteţi acest lucru, pentru că mulţi dintre dumneavoastră sprijiniţi voluntar acest efort al parohiei voastre şi îl susţineţi economic. Vă chemăm să staţi aproape fiecare de parohia voastră, ca să ne confruntăm împreună cu aceste momente grele. Poporul nostru a trecut şi altă dată prin sărăcie şi foame, dar a îndurat şi a biruit, pentru că atunci avea perspective. Noi toţi putem să ajutăm pe unul şi unul pe mulţi.Dumnezeu nu ne-a dat duh de frică, ci de putere şi de dragoste. Cu acest duh, adunaţi-va în jurul marii noastre familii, Biserica, scoţând la iveală greşelile noastre, căutând sensul vieţii în dragoste, vom ieşi din acest ceas greu.

Ierarhia Bisericii Greciei

Tribunal militar exceptional pentru locotenentul protestatar, Alexandru Gheorghe. Judecat de Consiliul de Judecata, desi este doar invinuit

2012-02-06T13:54:00.000-08:00

Avocat Ion Panaitescu

Locotenentul protestatar Gheorghe Alexandru va comparea luni, in fata Consiliului de Judecata, pentru participarea la mitingul din Piata Universitatii. Asta in timp ce locotenentul are calitatea de invinuit. Maestrul Ion Panaitescu, general in rezerva, aparatorul locotenentului, a explicat ca armata nu are temei legal pentru judecarea protestatarului, pentru ca regulamentul consiliilor de judecata nu a fost publicat in Monitorul Oficial, si, pe cale de consecinta, nepublicarea echivaleaza cu inexistenta sa, iar judecarea unui militar de catre Consiliu nu poate avea loc, conform regulamentului invocat de armata, decat dupa finalizarea urmaririi penale. In final, in concluziile depuse la dosar de avocatul Ion Panaitescu se arata ca militarul nu a incalcat regulamentele armatei prin participarea sa la miting, intrucat acesta nu a avut nici caracter sindical, nici politic, iar sustinerile locotenentului Alexandru Gheorghe au reprezentat exprimarea unor stari de fapt notorii.

Ordinul privind organizarea Consiliilor de Judecata si regulamentul de functionare, nule prin nepublicarea in Monitorul Oficial

Avocatul locotenentului protestatar, generalul (r) Ion Panaitescu, a aratat, in concluziile scrise depuse la dosarul cauzei ca ordinul privind organizarea consiliilor de judecata si regulamentul de functionare al acestora sunt nule, intrucat “(…) Ministrul Apararii Nationale, (…) avea, sub sanctiunea constatarii, de catre instantelecompetente, a inexistentei acestor doua acte administrative cu caracter normativ, obligatia sa ordone, nu multiplicarea, precum gresit a procedat ci, publicarea lor in Monitorul Oficial(…). Prin urmare, locotenentul nu poate fi anchetat si judecat de consiliul de judecata, aceasta exceptie fiind una de ordine publica.

Lt Alexandru Gheorghe

Judecarea lt. Alexandru Gheorghe, comparata cu instanta militara extraordinara de la Targoviste, din 1989

In regulamentul invocat pentru cercetarea si judecarea locotenentului protestatar Alexandru Gheorghe s-a prevazut ca: “Pentru acele fapte care au caracter infractional si s-a sesizat organul de urmarire penala, se amana trimiterea in fata Consiliului de judecata pana la finalizarea urmaririi penale (…)”. Ori, in acest caz, desi locotenentul Gheorghe Alexandru are calitatea de invinuit, a fost trimis deja in fata Consiliului de Judecata. In lumina celor aratate, generalul (r) Ion Panaitescu a opinat: “de veti starui in judecarea lt. Gheorghe Alexandru riscati sa repetati figura juridica a acelei instante militare extraordinare constituita la 25.12.1989 in garnizoana Targoviste”.

Lt. protestatar nu a incalcat regulamentele militare participand la miting, pentru ca acesta nu a avut caracter sindical ori politic, iar cele afirmate de Alexandru Gheorghe erau de notorietate

Locotenentului Alexandru Gheorghe i s-a reprosat incalcarea regulamentelor armatei pentru ca a participat la un miting, purtand uniforma militara si pentru ca a adus atingere imaginii armatei, prin declaratiile sale televizate. Avocatul Ion Panaitescu a aratat, din jurisprudenta CEDO, ca: “autoritatile nationale nu pot sa invoce regulile disciplinei militare pentru a impiedica exprimarea unor opinii, chiar si atunci cand acestea ar putea fi indreptate impotriva armatei, ca institutie a statului“. Conditia este ca, in exprimarea respectivelor opinii, militarul sa nu dezvaluie informatii cu privire la ”stadiul fabricarii unor mijloace militare”, dezvaluire de natura sa aduca un prejudiciu considerabil securitatii nationale a Statului in cauza. Mai mult, militarul nu a participat la un miting politic ori sindical, ci la o adunare spontana, pe strada, unde militarul avea tot dreptul sa isi poarte uniforma. In final, Panaitescu a aratat ca declaratiile militarului nu au fost de natura sa dezvaluie ceva, ci reprezentau exprimarea unor fapte notorii, cunoscute de intreaga populatie a Romaniei.

Voichita RASCANU

Iata si concluziile domnului avocat:

CABINETINDIVIDUAL DE AVOCAT

Ion Panaitescu

ROMTELECOM - FAX (40) 021.410.33.33 ¨COSMOTE 0761.10.40.50

Bucureşti, Sectorul 5, Calea 13Septembrie, Nr. 123, Bl. 129, Sc. 1, Et. 8, Ap. 33

CodPoştal 050717

e-mail:ion_panaitescu@yahoo.com

Domnule Preşedinte,

Subsemnatul av. IonPanaitescu, apărător ales al lt. (i.) Alexandru Gheorghe, intimat făptuitor încauza ce formează obiectul unui Dosar confecţionat la Această Flotilă Aerianăîn vederea judecării sus-numitului de către Consiliul de judecată al căruipreşedinte sunteţi, în conformitate cu disp. art. 6 §§ 1 şi 3 din ConvenţiaEuropeană a Drepturilor Omului precum şi pentru motivele ce se vor arăta mai lavale, formulez prezentele

CONCLUZIISCRISE

Primafacie, exceptio: Regulamentul consiliilor de judecată aprobat prinordinul nr. M. 153 din 12.09.2005 este, aşa cum se zice la art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, un„...act administrativ normativ emis de oautoritate publică, în regim de putere publică, în vederea executării înconcret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; ...”[s.n. I.P.].

I. În speţă, sus-menţionatul Regulament a fost dat în executareaLegii 80/1995 privind statutul cadrelor militare unde, la art. 35 alin. final, găsim:„...Organizarea şi funcţionareaconsiliilor de onoare şi consiliilor de judecată se stabilesc prinregulamentele militare.”

I bis. Potrivit disp. art. 2 şi art. 3 din precitatul Ordin M.153/2005 Regulamentul a intrat în vigoare la 01.10.2005 după tipărirea şi difuzarea acestuia la unităţi, instituţii şiformaţiuni militare.

I ter.În conformitate cu disp. art. 3 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privindnormele de tehnică legislativă, acestea[normele-n.n. I.P.] sunt obligatorii şi „ [...] se aplică, în mod corespunzător,şi la elaborarea şi adoptarea proiectelor deordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise deconducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate [s.n. I.P.]” .

I quater. Încât, conducătorul sus-zisului organ - idest - Ministrul Apărării Naţionale, în calitate de emitent al Ordinului M. 153/2005 privind aplicarea RegulamentuluiConsiliilor de judecată avea, subsancţiunea constatării, de către instantele competente, a inexistenţei acestor două acte administrative cu caracternormativ, obligaţia să ordone,nu multiplicarea, precum greşit a procedat ci, publicarea lor în Monitorul Oficial aşa cum zic dispoziţiile imperative ale art. 10 alin. final (potrivit textuluiîn vigoare la acea dată) din precitata Lege nr. 24/2000.

Mai mult, atunci cândlegiuitorul a găsit de cuviinţă să individualizeze acele acte administrative cu caracter normativ aleconducătorilor organelor administraţiei publice centrale, care sunt exceptatede la publicarea în Monitorul Oficial, modificând art. 11 al legii nr. 24/2000a zis: „ [...] Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial alRomâniei, [inter alia - n.n. I.P.]: [...] actele normative clasificate, potrivit legii, [...] emise [...] de organele administraţiei publicecentrale de specialitate.”

În perpendiculară şi negativă:nici Ordinul M. 153/2005, niciRegulamentul aferent nu sunt acte normative ce conţin informaţii clasificatepotrivit criteriilor pertinente de la art. 15 lit. b - f rap. la art. 18 şi particularizate la art. 17din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Iquinque. Nefiind supuse procedurii prealabile a publicării în Monitorul Oficial,cele două documente sunt nule, juris et de jure praesumptio şi, denule efecte întrucat, quod nullum est nullum producit effectum.

Ceeace nu exista nu produce niciun efect.

I sexe. În plan procesual, dezvoltărilece precedă echivalează unei excepţii deordine publică întrucât acestconsiliu de judecată, asimilat potrivit jurisprudenţei C.E.D.O. [1] unuitribunal, nu îndeplineşte condiţia minimală de la art. 6 § 1 C.E.D.O. precitat,unde se zice : „...Orice persoană are dreptul la judecareaîn mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei salede către o instanţă independentă şiimparţială, instituită de lege...” [s.n. - I.P.].

În fine, chiar şi olectură lejeră a Regulamentului procură o aşa blocare a intelectuluiîncât.... iţi stă mintea-n loc (sic!). Bunăoară:

a) La art. 3 ibid. se zice: “...Pentru acele fapte care aucaracter infracţional (?) şi s-a sesizat organulde urmarire penală, se amânătrimiterea în faţa Consiliului de judecată până la finalizarea urmăririipenale, dacă procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penală sau încetareaurmaririi penale.”

Înacelaşi timp, în conformitate cu disp. art. 201 alin. 2 lit. b rap. la art. 208alin. 1 lit. a - c si alin. 2 C.pr.pen.,urmarirea penală se efectuiază în modobligatoriu de catre ofiţerii cu cercetarea penală în calitatea lor de organe de urmarire penală sau de către comandanţii deunităţi.

În speţă, fiind sesizatorganul de urmarire penală, adică “ofiţerul cu primele cercetări” acesta,pe de o parte, potrivit logicii art 3, precitat. trebuie să amâne judecata,.pe de altă parte însă, în conformitate cu disp. art. 12, art.13, art. 20 ibid., acelaşi organ de urmarire penală este obligat sa confecţionezeDosarul cauzei şi să facă parte din Consiliul de judecată constituit.

Compuereaconsiliului şi constituirea acestuiasunt noţiuni de drept diferite.

Quid juris? Sau:

b) Întrucât,potrivit disp. art.23 alin.4 din Regulament, D-l lt. Gheorghe are calitateaprocesuala de învinuit în cauză iar învinuituleste, aşa cum se zice la art. 229 C.pr.pen., persoana faţă de care se efectuiaza urmărirea penala, iaraşi, el nupoate fi judecat întrucât vă interzic aceasta exact dispoziţiile imperative aleart. 3 ibid.

Quid juris?

Etc.,etc. ejusdem farinae....

Încât, de veţi stărui în judecarea lt. Gheorghe Alexandru riscati sa repetatifigura juridica a acelei instantemilitare extraordinare constituita la 25.12.1989 in garnizoana Targoviste.

II. În conformitate cu disp. art. 10 § 1 din C.E.D.O. orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare ce cuprinde libertatea de opinie şilibertatea de a comunica informaţii ori idei, fără amestecul autorităţilorpublice dar cu luarea aminte că sus-zisele drepturi pot fi supuse unorrestrângeri dacă acestea constituie măsuri necesare într-o societatedemocratică, pentru securitatea naţională, etc.

În luminaprecitatului text de lege şi având a se pronunţa asupra unor cauze identice orisimilare celei deduse judecăţii, Instanţa de Contencios European a Drepturilor Omuluia precizat că, libertatea de expresieeste recunoscută şi militarilor ca pentru orice persoane aflate sub jurisdicţiaunui stat contractant[2] cu respectarea unor reguli destinate a împiedica slăbirea disciplineimilitare [s.n. - I.P.].

În orice caz, pentru Curtea Europeană, “...armataunui stat democratic la fel ca şi societatea pe care o serveşte nuare a face economie cu privire la o simpla dezbatere de idei pentru că art. 10al Convenţiei nu se opreşte la poarta cazărmilor”[3] deaceea, autorităţile naţionale nu pot să invoce regulile disciplinei militarepentru a împiedica exprimarea unor opinii, chiar şi atunci când acestea arputea fi îndreptate împotriva armatei ca instituţie a Statului.[4]

Înfine, Curtea Europeană a considerat că divulgarea unui interes de Stat cuprivire la armată şi a unor cunoştinţe tehnice determinate ce puteau furnizaindicaţii despre stadiul fabricării unor mijloace militare sunt de natură săaducă un prejudiciu considerabil securităţii naţionale a Statului în cauză.[5]

III. Considerentele expuse sub pct. II. nimicesc învinuirileaduse intimatului întrucât nicuna nu se subsumează categoriei abaterilor gravesăvârşite de către un militar.

III bis. În Ordinul de trimitere înjudecată se reţine că, în ziua de23.01.2012, lt. Gheorghe Alexandru a săvârşit trei abateri disciplinare graveşi, la o dată nedefinită, o a patra.

III ter. Aceea individualizată sub pct. I liniuţa întâi, nu poate fi dată în competenţa Consiliului dejudecată întrucât, fiind vădit lipsită de pericol, înşivă realizaţi că eaconstituie ocazia iar nu cauzaaducerii ofiţerului în faţa dumneavoastră. Şi punctum!

III quater. Participareala mitingul din Piaţa Univeristăţii nu constituie fapta interzisă de art. 29lit. g din Legea nr. 80/1995 întrucât demonstraţia în cauză nu avea caracterpolitic. Nici sindical.

Dacă se susţine căavea astfel trăsături, ofiţerului trebuie să i se desluşească, mai presus deorice îndoială, care este textul de lege în virtutea căruia acea adunare ar fifost politică sau sindicală.

Se înţelege căopiniile factorilor concurenţi latrimiterea în judecată a domnului locotenent nu interesează pe nimeni.

Nici comunicatele de presă indiferentde altitudinea la care acestea cultivă ...plantaţio spinacii (sic!).

III quinque. I se mai imputăintimatului că a purtat uniformă la demonstraţie.

Câtă vreme, aşa cum s-a demonstrat sub pct. II ter., mitingul nu era nici politic nici sindical este indiferentă ţinutaîn care s-a aflat ofiţerul.

III sexe. Este acuzat şi că a acordat interviuri şi adat declaraţii deşi autorul ordinului de trimitere în judecată cunoşteadispoziţiile art. 19 sq. din defăimatul Regulament.

Înconformitate cu disp. art. 1 şi art. 2, din Legea nr. 571/2004 se află sub protecţia acestui act normativ persoanelecare au sesizat încălcări ale legii săvârşite de către, inter aliis, aceia care detin funcţii de conducere incadrul autorităţilor publice aşa cum acestea sunt individualizate înConstituţia României.

Manifestându-şiataşamentul faţă de valorile armatei, lt. Gheorrghe Alexandru a devoalat... secretullui Pollichinele. Fapte notorii.

Tot ce azis ştia întrega naţie. Ştim cu toţii. Locotenentul vorbeşte, noi ...îl ascultăm (sic!).

Cele ce au fost rostite de către ofiţersunt de interes public

Încât,proba verităţii este interzisă de regula notorium non est probandum.

III. septies. În conformitate cu disp.art. 3 din Legea nr. 571/2004, prin avertizareîn interes public se înţelege sesizarea făcută cu bună-credinţă în privinţaoricărei fapte care presupune o încălcare a legii, avertizorul fiind aceapersoană care face sesizarea şi care este încadrată în una dintre autorităţilepublice şi/sau instituţiile publice prevăzute la art. 2.

Se află subprotecţia specială a acestei legi avertizorul care, în conformitate cu disp.art. 5 lit. n. ibid., semnalează, inter alia, încalcarea acelor dispoziţii legale care impun ocrotirea interesului public.

Potrivit cu cele ce sunt reglementate laart. 6 lit. g ibid., sesizarea privind încălcarea legii poate fi adresată,alternativ, mass-media.

IV. Pentru considerentele ce precedă şiîn conformitate cu disp. art. 137 alin. 1 C.pr.civ. rap. la art. 285 alin. 1C.pr.pen., deosebit de respectuos, vă rog binevoiţi ca, dezînvestindu-vă, sa restituiţi, pe cale administrativă,cauza, Domniei Sale, Domnului comandant.

Să trăiţi !

Av. Ion Panaitescu.

[1]Curtea Europeana a Drepturilor Omului a consacrat in Deciziile din 10.02.1983 (Albertet Le Compt contra Belgiei) si din 22.11.1995 (Bryancontra Regatului Unit al Marii Britani) că hotărârile privitoare la măsurile disciplinare suntrecunoscute de aceasta instanţa ca fiind conforme Convenţiei Europene aDrepturilor Omului numai în situaţia în care se dau cu respectarea tuturor garanţiiloroferite de Convenţie.

[2]CEDH, 16 decembrie 1992, Hadjianastassiou c/Grece,§ 39; 8 iunie 1976, Engel et autres c/Pays-Bas, § 100.

[3]CEDH, 8 iunie 1976, precit.; 19 decembrie 1994, Vereinigung demokratiskerSoldaten Österreichs et Gubi c/Autriche, §§ 36, 38.

[4]CEDH, 25 noiembrie 1997, Grigoriades c/Grece, § 45,

[5]Ibid. § 47,

Cazul Lt. Alexandru Gheorghe si incercarea ordinara de manipulare a opiniei publice de catre conducerea MApN

2012-01-28T07:57:00.000-08:00

Citesc comunicatul oficial al MApN si nu-mi vine sa cred ochilor! Se induce opiniei publice ideea ca acest tanar ofiter, lt. Alexandru Gheorghe este un paranoic!...
Caci ce poate intelege un cetatean de buna credinta, fie el militar sau civil, din acest text oficial. Vi-l redau in intregime:

Ministerul Apărării Naţionale
Direcţia Informare şi Relaţii Publice
E-mail: presamapn@mapn.ro
Contact: 021-319.60.22

COMUNICAT NR. 9
Data: 27.01.2012

COMUNICAT DE PRESĂ

Conducerea Statului Major General a luat la cunoştinţă, cu consternare, de activităţile locotenentului Gheorghe Alexandru, precum şi de datele cuprinse în raportul înaintat de comandantul Flotilei 71 Aeriană din Câmpia Turzii, privind "soluţiile locotenentului Gheorghe Alexandru pentru administrarea ţării în această perioadă".

După cum a declarat reprezentanţilor mass media, locotenentul Gheorghe Alexandru a fost primit, în data de 25 ianuarie a.c., la raportul comandantului unităţii militare în care este încadrat, pentru a-i expune acestuia gestul participării sale la mitingul de protest organizat în Piaţa Universităţii şi pentru a-i prezenta "viziunea sa asupra administrării statului român" şi "soluţiile sale pentru situaţia actuală". Locotenentul Gheorghe Alexandru a solicitat ca, potrivit regulamentelor militare, această problematică să fie considerată un raport, să fie înaintată ierarhic conducerii Statului Major General şi să i se răspundă până la data de 26 ianuarie, ora 16.00.

Dintre aşa-zisele "soluţii" prezentate de locotenentul Gheorghe Alexandru şi făcute publice de către acesta, sub forma unor declaraţii susţinute în faţa reprezentanţilor mass media, în data de 26 ianuarie, amintim:

"1. Dizolvarea sau desfiinţarea Parlamentului;
2. Invocarea stării de urgenţă în ţară;
3. Conducerea ţării şi administrarea statului român de către Armată; locotenentul Gheorghe Alexandru să facă parte din Consiliul Militar care, în viziunea sa, ar urma să gestioneze destinele ţării, iar ofiţerului să îi revină 50% din puterea de decizie;
4. Aducerea regelui ca şef al statului şi instaurarea monarhiei constituţionale; Monarhia constituţională este o soluţie, având Armata ca garant al democraţiei şi suveranităţii, potrivit Constituţiei."

În urma acţiunilor ofiţerului din data de 23 ianuarie a.c., în conformitate cu art. 55 din "R.G.-3, Regulamentul disciplinei militare", comandantul Flotilei 71 Aeriană din Câmpia Turzii a ordonat, la data de 25 ianuarie 2012, constituirea Consiliului de judecată al ofiţerilor şi judecarea locotenentului Gheorghe Alexandru, în temeiul prevederilor art. 35 din Legea nr. 80/1995 şi ale art. 9 alin. (1) şi art. 11 din "R.G.-8, Regulamentul consiliilor de judecată".
La aceeaşi dată, ofiţerul a refuzat să ia la cunoştinţă, prin semnătură, de conţinutul ordinului comandantului unităţii prin care este trimis în faţa Consiliului de judecată, deşi acesta i-a fost citit şi prezentat spre semnare.

Evaluarea Consiliului de judecată va cuprinde elementele cerute de R.G.-8, iar în cadrul şedinţei de judecată analiza va viza încălcarea de către locotenent a prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare şi a regulamentelor militare.

Toate acţiunile şi declaraţiile făcute de ofiţer se vor constitui ca elemente ale procesului de evaluare.

Hotărârea Consiliului de judecată al ofiţerilor din Flotila 71 Aeriană Câmpia Turzii va fi făcută publică, după pronunţarea acesteia.

Precizăm că Armata este o instituţie cu reguli şi norme foarte clare, cu regulamente militare care trebuie respectate de toţi militarii, iar încadrarea în serviciul militar impune asumarea respectării cu stricteţe a legilor ţării, a regulamentelor militare şi a normelor de disciplină specifice Armatei Române.

În toate armatele statelor membre NATO există acte normative care trebuie respectate, disciplina militară constând în respectarea de către militari a normelor de ordine şi comportament obligatorii.

Biroul de Presă

O tara intreaga a vazut cum vorbeste si cum gandeste acest tanar. Oricine isi poate da seama ca ofiterul nu este un om bolnav psihic ci, dimpotriva, unul stapan pe ceea ce gandeste si pe ceea ce face.

Cititi-i raportul inaintat catre seful Statului Major General, in urma cu o jumatate de an, la care acesta nu a catadicsit sa-i raspunda. Adica, in opinia celor de la MApN, legea se aplica numai celor mici in grad.. Sa ne spuna ministrul Oprea, care, acum, a luat la cunostinta de acest raport, cum il va pedepsi pe Seful SMG pentru nerespectarea legilor tarii si a regulamentelor militare in legatura cu rezolvarea problemelor continute de acest raport?

Daca, din punct de vedere profesional, MApN nu i-a gasit inca nod in papura, "baietii destepti" s-au gandit sa-l discrediteze in acest mod kagebist, de trista amintire. Nu-i exclus ca in zilele urmatoare sa-i insceneze pierderi de documente secrete, sa-i fabrice alte incalcari de ordine si regulamente militare, alte declaratii naucitoare, sa-i oblige colegii de serviciu mai slabi de inger sa dea declaratii impotriva lui.

Stim bine cum se fabricau si cum, din pacate, se mai fabrica in laboratoarele "serviciilor" astfel de marsavii.

Ii sfatuiesc insa pe domnii Oprea (apropo, mai stiti celebrele panouri electorale cu care acesta isi facea reclama, impreuna cu alti doi ciraci, in campania electorala, in uniforma de general? Au fost pedepsiti pentru asta?) si pe proaspatul Contraamiral Fratila, sa-l lase in pace pe locotenent, sa nu faca din tantar armasar, pentru ca va veni, curand, si ziua judecatii lor. Sa nu-si agraveze faptele.

Il sfatuiesc pe lt. Alexandru sa-si indeplineasca, in continuare, cu mare grija, atributiile de serviciu, sa se comporte ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, sa nu comenteze la serviciu, nici macar cu prietenii, evenimente politice. Sa se odihneasca, sa fie atent si vigilent, pentru a evita orice inscenare, orice incercare de i se pune in carca fapte reprobabile. Sa fie constient ca "baietii destepti" vor sa-l discrediteze.

Sa fie ponderat in declaratiile acordate presei de orice fel si sa nu se lase atras in capcanele intinse de jurnalistii avizi de senzatie, adica sa refuze respectuos abordarea subiectelor politice, pentru ca acestea vor fi rastalmacite de catre inamicii lui si ai poporului roman. Dovada este comunicatul MApN de mai sus.

Lt. Col. (r) Dumitru Rinciog

Membru SCMD

NOTA:

Pentru a realiza mai bine ce fel de om este Lt. Alexandru, va prezint mai jos, un interviu recent, precum si o scrisoare din partea unui rezervist militar.

Dacă nu am tăcut în Piaţa Universităţii, nu voi tăcea nici de acumîncolo!

Ce "hibe" credeţi că are societatea românească de azi?

Sunt aceleaşi pe care le-am avut noi dintotdeauna. Pe scurt,românii stau mult timp într-un somn latent şi aşteaptă să vină cineva să deasemnalul de trezire. Eh... până nu se ridică primul, nu se întâmplă nimic.Aşteptăm toţi să se întâmple ceva, ne uităm stânga-dreapta, vorbim pe lacolţuri, iar când adevărul se spune răspicat în piaţa publică, se codesc toţi.E ca în povestea "Hainele cele noi ale împăratului". Este o povesteelocventă pentru societatea civilă.

Cum se stă la capitolul patriotism?

Păi eu am intrat în armată că nu-mi iubesc poporul? Sau din altmotiv decât patriotismul? Poate că ştiţi, eu am renunţat la Facultatea deŞtiinţe Economice, bursier fiind, în favoarea Academiei Militare...

Bănuiesc că aşteptările erau mari...

Normal! Am optat pentru Academie alegând onoarea, demnitatea şicorectitudinea. După un timp - de fapt, cu siguranţă în anul întâi - mi-am ziscă dacă aşa stau lucrurile, eu, după cum se vede treaba, n-o să ies niciodatăpe uşa din dos din aceată instituţie. Am hotărât să nu mă las călcat înpiciare, să fiu vreodată bătaia de joc a cuiva.

Să înţeleg că intenţionaţi să părăsiţi sistemul?

Nu, dimpotrivă, îmi doresc să rămân şi să particip la îndreptareaşi perfecţionarea acestuia.

Cum au reacţionat colegii dumneavoastră la întoarcerea dinBucureşti?

Am sute de like-uri pe Facebook de la ofiţeri activi pe care-icunosc, din promoţia mea sau din promoţii apropiate ca ani. Cei din unitatem-au luat în braţe şi m-au pupat. Mai mult... ce să vă zic?

Să revenim la socialul despre care vorbeaţi şi pentru care aţi şiprotestat...

În mintea noastră, în conştiinţa comună, avem foarte clardelimitată ierarhizarea valorilor. Altfel ne-am bate la colţ de stradă şi amumbla cu pistoalele prin buzunare. Oamenii de la noi, oamenii simpli îşi ducliniştiţi viaţa şi sunt conduşi după nişte reguli clare, de bun-simţ, regulicare dispar la nivelul ierarhic superior al societăţii. După cum se şi vede,multor băieţi de bani gata le-au cam dispărut din minte normele bunei cuviinţe.Aici ar trebui făcut ceva. Ne speriasem că am intrat cu toţii într-o stare adisperării. Este fals, deoarece spiritul românesc pur a rezistat tentativelorde corupere. Stăm aici de mii de ani şi n-am dispărut ca alţii, tocmai pentrucă n-am avut porniri războinice. Ne-am văzut de viaţa noastră, n-am supărat penimeni, dar atunci când am fost călcaţi în picioare, am devenit deosebit de"periculoşi". Am văzut recent un documentar despre mai mulţi generalicelebri din cel de-al Doilea Război Mondial. Toţi spuneau că, pe front, cei maibătăioşi erau românii. Un mareşal, primul şef al NATO, spunea cam aşa:"Daţi-le românilor ofiţeri buni şi vor face prăpăd pe câmpul deluptă!".

Cum aţi vedea conducătorii de mâine ai României?

Ar trebui să cumuleze părţile bune ale domnitorilor pe care i-amavut de-a lungul timpului şi, din fericire, am avut destui oameni cu caracterîn fruntea ţării. Problema e că ar cam trebui să se mai pună mâna pe cărţile deistorie. Nu poţi demonstra, tu, conducător, anumite virtuţi sau calităţisufleteşti fără să ai şi o minimă pregătire în istorie, cultură

Spuneaţi că veţi merge până la capăt. De două zile lumea seîntreabă ce se întâmplă cu tânărul locotenent din Piaţă. Ce le putem răspunde?

Le transmit oamenilor că le mulţumesc din suflet pentru suportulmoral pe care mi l-au oferit. Nici în cele mai frumoase vise ale mele nu mi-amimaginat aşa ceva. Primesc mesaje din toate judeţele ţării că oamenii vor ieşidiseară în stradă cu pancarte şi le mulţumesc pentru asta. Prin intermediuldumneavoastră le transmit tuturor că reiterez discursul ţinut în Piaţă, că îiiubesc şi că sunt mândru că sunt român. Dacă voi merge până la capăt?Bineînţeles! Dacă nu am tăcut în Piaţa Universităţii, nu voi tăcea nici de acumîncolo.

Cum decurge ancheta în unitate?

Este în regulă. Nu am fost ameninţat. Discuţiile cu comisia deanchetă s-au desfăşurat într-o atmosferă de bun-simţ şi cu un nivel ridicat aldiscursului. Nu am dormit de două nopţi, n-am mâncat nimic, dar sunt „înpriză" şi ager la minte şi mă descurc.

Toată lumea se întreabă cine este omul Alexandru.

Sunt un om simplu, din popor. Părinţii mei sunt născuţi la ţară şi au muncit 35 de ani în fabrică. Toată familianoastră a reuşit să-şi croiască un drum în viaţă pornind de jos, numai prinmuncă.

În urmă cu 21 de ani mai mulţi ofiţeri tineri din CADA (Comitetulde Acţiune pentru Democratizarea Armatei) ieşiseră în stradă. Se repetăistoria?

CADA n-avea nici o şansă pentru că democraţia nu se născuse încă.Ea a trebuit să se cristalizeze cât de cât în aceste două decenii.

În armată nu există democraţie, dar bănuiesc că pot exista nişteprincipii morale sănătoase...

Principiile la care mă aliniez le-am expus public şi sper ca elesă fie îmbrăţişate de cât mai mulţi oameni, inclusiv din armată. Suntimpresionat, am o stare sufletească extraordinară pe care nu o pot conştientizaacum la adevărata ei valoare. Vă rog să le mai spuneţi încă o dată tuturor căîi iubesc, că sunt mândru că sunt români şi că îi privesc pe toţi ca pe fraţiimei.

Ştiţi că există o asociaţie dispusă să vă plătească salariul pecare îl aveţi acum timp de un an de zile în cazul în care veţi fi demis în modabuziv?

(Râde) Nu ştiam acest lucru. Aţi văzut, probabil, că pentru minebanii nu contează. Le mulţumesc pentru acest gest dar îi rog pe toţi - întrucâtam mai primit propuneri asemănătoare - să nu transforme cazul meu într-unulcaritabil. Personal, nu am nevoie de nici un leu. Şi dacă tot se insistă, văgarantez că îi voi livra instantaneu cui ştiu eu că are mai mare nevoie de ei.Aş dori de asemenea să mulţumesc presei pentru că a fost alături de mine îndemersul meu şi dacă tot aţi ajuns, cei din redacţia Cotidianul, până lamine, în Câmpia Turzii, îi mulţumesc pe această cale domnului Nistorescu pentrucuvintele spuse despre mine. Dacă oameni de talia lui, care constituie unetalon în ceea ce priveşte comunicarea cu oamenii, au ajuns să mă susţină şi sămă înţeleagă, eu am rămas fără cuvinte. Ştiu că am fost şi atacat de unii şi dealţii pe diverse teme, dar adevărul iese întotdeauna la iveală şi va fi arătatde către oamenii care sunt în stradă. Şi vă mai pot da o veste în acest sens:muncitorii de la fabrica unde lucrează tatăl meu s-au hotărât să iasă în stradăcu poze şi cu pancarte. Atunci se va vedea cine este omul Alexandru Gheorghe şide unde provine el.

MarcelBărbătei
Publicat Miercuri, 25ianuarie 2012

DRAGULMEU CAMARAD, LOCOTENENT GHEORGHE ALEXANDRU,

Am urmarit cu deosebitinteres evenimentele care se petrec in tara noastra in ultimul timp, modul,,discret" in care noi, poporul roman, prin leaderii nostri, ne conectamcu pasi repezi la mondializare, la pierderea identitatii nationale, a istorieinationale, a existentei noastre multimilenare; lasam in mod inconstient dupanoi:parjol, foamete si datorii urmasilor urmasilor nostri, cum nu lasau nicihoardele tatare si ienicerii pe vremuri. Aparitia dumitale in PiataUniversitatii m-a emotionat si m-a surprins cat se poate de placut: te felicitdin toata inima pentru gestul tau cat sepoate de curajos si iti doresc din toata inima mult succes in demersul pe careil faci in mod just si corect fata de Tara si Neamul Romanesc! Cinsteparintilor tai care ti-au dat viata, cei sapte ani de acasa de pretioasaeducatie, dar as merge pana acolo prin a felicita si pe toti comandantii sidascalii pe care i-ai avut in liceul militar, in Academia Fortelor Terestre siin Centrele de Instructie si perfectionare, la cursuri, chiar si pe sefiidumitale din unitate, care au facut posibila formarea, evolutia siperfectionarea ta ca ofiter al Armatei Romane si ca cetatean al acestei tari cuun simt patriotic si civic demn de institutia Armatei Romane si de traditiileglorioase de lupta ale poporului roman! In privinta masurilor pe care cei dinconducerea Armatei ar indrazni sa le ia asupra ta, iti pot spune ca nu trebuiesa-ti faci griji prea mari, sa nu te stresezi chiar atat de mult, deoarecegestul tau a fost si ramane unul cat se poate de corect, de un civism sipatriotism iesit din comun si nu cred ca vor intreprinde masuri deosebit desevere. Te mai incurajez, spunandu-ti ca esti ofiter tanar, ca ai in fatatimpul istoriei ce se va scrie si ca tu, prin munca, seriozitate, devotamentfata Armata si Tara vei ,,acoperi" in cariera ta aceste mici,,sincope" ce ti le vor crea unii sefi acum. Pentru mine, ca cetateanroman si ofiter in rezerva al Armatei Romane, in acest moment dumneata estimult mau pretios si mai important decat ,,efemerii" care s-au cocotat pescaunele conducerii Ministerului Apararii, care i-au stele pe banda rulanta pebaza pancartelor din campania electorala sau pe numaratul conservelor dinmagazie, cazarmilor si evidenta locurilor de veci din cimitir (bine ca nu maiavem arma cavalerie, ca unii ar fi facuti generali si pe baza numaratuluipotcoavelor de cai morti). Pentru ca din intamplare, am avut acelasi parcurs deformare si evolutie ca al dumitale, iti inteleg foarte bine nemultumirea,framantarile si demersul logic si just pe care il faci! Ba chiar am avutaceeasi functie ca a dumitale, intr-o mare unitate operativa, in perioada1983-1986; de aceea iti voi da cateva sfaturi: prin continutul informatiilor, documentelorcu care vii in contact, prin atributiile functionale, aceasta functie esteextrem de importanta si speciala, de aceea trebuie sa fii foarte atent, sa nufaci greseli, sa fii vigilent, sa nu fii superficial, nici cand esti foarteobosit, extenuat! Priveste-ti cariera si postul cu maxima seriozitate, chiarmai mult decat pana acum, daca se poate! Mai multe nu spun legat de acestsubiect, deoarece esti un ofiter tanar foarte bine pregatit si multe lucruri lepoti si subintelege!

Referitor la raportul tau privind formareaofiterilor pe cale indirecta, iti pot spune ca ai perfecta dreptate,dar am mariindoieli ca va avea ecou in randul conducerii Armatei si ca lucrurile nu vormerge la fel, si in viitor. Iti voi prezenta opinia mea, care arata drumul pecare suntem condusi in aceste vremuri, de peste 20 de ani, referitoare laresursele umane in M.Ap.N.:

-Personalul a fostredus foarte mult, in urma aparitiei unor acte normative, incepand cu anul1998; da, intr-adevar aveam niste efective foarte mari si era necesara oreducere, dar criteriile dupa care s-a facut aceasta au fost foarte proaste: nus-a tinut cont de nivelul de pregatire foarte bun al unor ofiteri, nu s-a dorittrecerea in rezerva a celor slab pregatiti (unii dintre cei cu origine muncitoreasca,cu o foarte modesta pregatire militara, de cultura generala si cu un potentialcombatant redus, nu s-a corelat procesul de reforma cu cel de asigurare aviitorului acestor oameni scosi din sistem (asa cum se intampla in tarileNATO), mai mult prin Legea 329 ni s-a interzis sa cumulam pensia cu salariul siastfel ni s-a mai dat o data in cap, dupa ce am fost expulzati din sistem.Introducerea unor ofiteri pe cale indirecta in sistem, nu ma mira si ca sa-iumileasca si mai mult pe adevaratii ofiteri cu 8 ani sau mai mult de scolimilitare, s-ar putea ca peste cativa ani acestia sa fie promovati sefii tai sauai colegilor tai, in functie de relatiile pe care le au pe la ...bucatarie saula magazia de echipament,(nu mai vorbesc de relatii la partid sau de,,unchiul" din Parlament, aceia cu siguranta vor deveni ,,elita")!Da, se poate(ofiterii care au lucrat ani multi la stucturile de personal,mobilizare stiu asta),ca in interiorul Armatei sa fie asimilati ca ofiteri,persoane din viata civila, dar cu deosebire pe timp de razboi; daca Armata vreasa faca economie de fonduri cu formarea si pregatirea ofiterilor, pe timp depace, poate introduce persoane civile in sistem numai in specialitati militarenecombatante, cum ar fi: la intendenta, financiar, medic militar, unelespecialitati tehnice mai putin importante sa le spunem, la cazarmare, etc, darnu la specialitati de lupta, unde ai nevoie de ofiteri foarte bine pregatiti,cu militaria in sange, cum se spune! Eu as vedea acest raport, asa cummentionezi tu ca era la curs-de 30 ofiteri de cariera la 90 ofiteri provenitidin viata civila, cu 3 luni de formare, decat ca o mare greseala. Asta mi separe o iresponsabilitate imensa privind calitatea si nivelul de pregatire inviitor al corpului de ofiteri, ceea ce este ingrijorator! Daca au fost datiafara ofiteri cu liceul militar, cu scoli militare si Academie militara devarsta 39-48 ani, cu un nivel foarte bun de pregatire, numai pentru faptul caau avut studiile de formare si perfectionare in regimul trecut si acum seintroduc pe filiera indirecta ofiteri cu duiumul , avand cursul de pregatire de3 luni, dati-mi voie sa va spun ca pentru sanatatea sistemului este mai gravdecat in anii de socialism: am avut in Institutul militar, pe acele vremuricolegi cu liceul seral, proveniti din muncitori; unii erau slab pregatiti siasa au ramas toata cariera fata de ceilalti, dar acestia erau introdusi dinanul I de scoala militara, cate 3-4 intr-o clasa si astfel erau asimilati demajoritatea, se pregateau 3-4 ani, nu 3 luni; in alte situatii, se forma oclasa numai cu asemenea studenti/elevi, dar la absolvirea scolii militare, lafel numai 1-2 dintre acestia ajungeau intr-o U.M. si iarasi erau asimilati demajoritatea si prin potentialul lor modest nu aveau cum sa influenteze decatextrem de putin nivelul general de pregatire al corpului de ofiteri dinunitate.

Dragul meu camarad,inchei prin a-ti ura multa sanatate tie si colegilor tai de arma, parintilortai, prietenilor si fii tare, ai incredere in tine si in cei care iti suntemalaturi, pentru ca esti un ofiter de care Armata si Tara are mare nevoieastazi, maine si poimaine! Bunul Dumnezeu sa fie alaturi de tine la bine si lagreu!

Teimbratisez cu admiratie si stima deosebita,

Comandor in rezerva demarina, ,,asistat social", DorelCIOCAN

Romania, trezeste-te!

2012-01-27T04:20:00.001-08:00

Sunt un om la fel ca Dumneavostră, poate cu un plus de cunoştinţe şi experienţă, datorită vârstei şi a faptului că lucrez, de o viaţă, în lumea informaţiei şi a cărţilor.

Port numele de Sergiu Găbureac.

Restul, îl găsiţi cu ajutorului dlui Google.

AVEM O MARE PROBLEMĂ !

Avem la Cotroceni un om bolnav.

Un individ ajuns acolo printr-o conjunctură dramatică.

Mulţi l-am votat fără să ştim, de fapt, cine este cu adevărat.

Acum îi cunoaştem trecutul, care ne face să ne fie ruşine de noi înşine.

Cum am putut alege un astfel de individ în fruntea statului român !?

Acum ştim. Cu 70.000 de voturi furate pe la Paris şi alte capitale ale lumii de băieţii deştepţi.

Acest semen al nostru este

un om bolnav de PUTERE.

Este boala care distruge o ţară în doar câţiva ani.

Acum avem o ţară grav bolnavă.

Avem un Guvern bolnav, supraponderal,

cu miniştri inculţi şi neprofesionişti.

Avem un Parlament bolnav, imoral,

dominat de mercenari politici de toate etniile.

Din cauza acestora am ajuns

una dintre oile neagre ale Uniunii Europene.

Principalele instituţii civilizatoare ale statului român, şcoala, sănătatea, poliţia, justiţia şi chiar biserica nu funcţionează nomal.

Statul român este bolnav de corupţie,

dominat de bunul plac şi multă imoralitate.

Avem o justiţie legată la ochi de adevăratelea.

Aşa nu se mai poate !

M-am săturat de alba-neagra !

CE VREAU ? VREAU O ŢARĂ NORMALĂ

Ani în şir, am votat, cum am votat. Şi ne-am ales, de fiecare dată, cu tot mai mulţi aleşi, de joasă calitate umană.

De vreo trei zile ne strângem prin pieţele României şi cerem diverse lucruri. Se vede de la o poştă că suntem oameni de toate vârstele, cu fel de fel de ocupaţii şi interese, convingeri şi pregătire, dar e clar că ceea ce ne-a adunat împreună este dorinţa de a schimba ceva în România.

Unii cred că suntem manipulaţi. Aşa este ! Suntem manipulaţi de nedreptate, aronganţa aleşilor, sărăcie şi injustiţie.

Modul în care ne manifestăm nu pare a fi legal, aşa cum sunt hoţiile lor fără de număr.

Cer scuze pentru disconfortul creat celor de după perdele. Să ştie că nu-i condamn pentru neimplicare şi că cei din pieţe apără şi interesele lor generale.

CUM PROCEDĂM !?!

Mai întâi să stabilim ce dorim cu toţii. Sintetic.

DEMISIA lui Traian Băsescu din calitatea de preşedinte al României.

DEMISIA Guvernului Boc şi instalarea unui guvern de tehnocraţi.

ALEGERI PARLAMENTARE ANTICIPATE în martie-aprilie 2012.

REFORMAREA GUVERNULUI ROMÂNIEI şi reducerea lui la un cabinet cu 10-12 miniştri / ministere.

REFORMAREA partidelor. Partidele să-şi facă curăţenie în propria ogradă. Le propunem eliminarerea tuturor celor care i-au făcut de râs de-a lungul anilor şi pe toţi traseiştii politici. Apoi să se prezinte la alegeri.

JUSTIŢIA să funcţioneze.

Cei vinovaţi de involuţia României în ultimii 20 de ani trebuie să plătească !

Vrem o societate pluralistă morală.

Condiţia esenţială este ca toate acţiunile noastre să fie paşnice. Excesele nu servesc nimănui. Mai ales în condiţiile în care, lucru dovedit, câteva unităţi ale poliţiei, jandarmeriei şi ale serviciilor de informaţii sunt total ostile poporului român, cu masive infiltrări în rândul manifestanţilor.

Diversiunile, deja manifestate aseară şi în seara asta, nu trebuie să compromită mişcarea noastră.

Mă delimitez total faţă de acţiunile violente ale unor grupuri apărute ca din senin în rândul celor care se exprimau paşnic.

Cu o televiziune publică, mult mai slugarnică decât cea din 1989, e foarte greu să se ştie cine suntem şi ce vrem.

Noroc cu mass media privată, deşi şi aici sunt unele probleme privind relatarea corectă a evenimentelor din România. Dar cel puţin nu trăiesc din banii noştri.

Mulţumesc tuturor celor care prezintă corect realitatea din stradă şi din ţară.

Mulţumesc tuturor persoanelor juridice care sprijină acţiunile noastre.

Vrem să fim parte a societăţii civile fără implicaţii în mediul politic la nivel organizaţional.

Avem nevoie de jurişti care să legalizeze forma noastră organizatorică.

Noi existăm deja, dar e necesară şi o formă legală.

Putem să ne numim chiar

ROMÂNIA, O ŢARĂ NORMALĂ.

Deşi pare imposibil un dialog cu autorităţile actuale,

asta e prima formă de rezolvare a situaţiei tot mai tensionate.

N mă aştept că actualul regim clientelar va ceda atât de uşor. Pentru asta trebuie inteligenţă.

Ştim că sunt câteva conştiinţe în interiorul coaliţiei PDL-UNPR-UDMR, dar nu cred că vor reuşi să impună conducerilor lor politice un dialog civilizat cu NOI.

Tot mai mulţi vom fi în pieţe în fiecare weekend pentru a ne manifesta paşnic timp de câteva ore.

ROMÂNIA TREZEŞTE-TE !

DOAMNE AJUTĂ !

Romania s-a trezit!

2012-01-23T03:27:00.000-08:00

Dragi camarazi,

de orice grad aţi fi,

oriunde vă veţi fi aflând în rostul militar al României,

România s-a trezit! Până mai ieri, păream o Ţară cu venele tăiate, cu respiraţia lăsată exclusiv în voia unor netrebnici fără de scrupule, cu privirea ancorată de vârful pantofilor pe care-i purtăm. România s-a trezit! România nu a mai putut răbda batjocura, umilinţa şi cinismul la care, sub comanda dementă a turbatului din capul statului, o gaşcă periculoasă de impostori, derbedei, lichele, borfaşi, hoţi, nesimţiţi şi agramaţi, ne-a devertebralizat puterea şi dreptul natural de a trece dintr-o zi într-alta. România s-a trezit!

Ce s-a întâmplat în şi cu Armata României în anii supremei comenzi a descreieratului, ştim cu toţii, deopotrivă:

Ø sfidând, în chip ticălos, trecutul din care venim, prezentul pe care îl îndurăm şi viitorul de-aproape, pe care nu ştim dacă îl mai apucăm sau nu, terfelitorii demnităţii şi conştiinţei noastre naţionale au declanşat împotriva Armatei României cea mai perfidă dintre prigoanele posibile – decredibilizarea condiţiei militare naţionale în conştiinţa afectivă a societăţii româneşti, o societate căreia îi aparţinem, slujind-o, şi a cărei devenire ne datorează fratern salvgardarea din confruntarea cu posibilitatea repetabilă a prăbuşirii sau, chiar, a pierii istorice;

Ø negura mocirloasă a relaţiilor întronate în instituţia de căpătâi a Oştirii, consecinţele absolutismului alienant, prelungit spasmodic în împlinirea antiumană a conducătorului unic, bubele, viciile şi puroiul acestor ani de restrişte şi împilare istorică, au caracatiţat organismul militar românesc, metastaziindu-i interdependenţele, altitudinea morală şi curajul libertăţii instituţionale;

Ø dintr-o instituţie generatoare activ de speranţă şi curaj social, Armata României, demoralizată până la alienare, batjocorită până la disperare, umilită până dincolo de marginile firii, dezarticulată relaţional, persecutată moral, deposedată cu brutalitate de drepturile, dar şi de obligaţiile sale constituţionale, pulverizată şi distrusă psihic, a ajuns o instituţie care trăieşte din mila arogantă a bandei de jefuitori aflaţi la cârma Ţării;

Ø printr-o conducere absolut discreţionară, descreieratul de pe spinarea statului a întronat în etajele superioare ale instituţiei, cu consecinţe epidemice în întreaga Armată, o atmosferă confuză, incompatibilă performanţelor decente, încurajând laborios delaţiunea, incompetenţa, neîncrederea şi rumoarea, promovând cu obstinaţie laşitatea, alienarea societală a instituţiei militare, slugărnicia nevertebrată faţă de propria-i persoană, degradarea maximă a relaţiilor interumane, decăderea profesională, intoleranţa faţă de valori şi, mai mult, faţă de tot ceea ce însemnă, din perspectiva împlinirii umane, personalitate.

Dragi camarazi,

România s-a trezit! S-a trezit prin bătrânii condamnaţi oficial la moarte de un regim delirant... prin copiii care doar îndrăznesc să îşi viseze copilăria... prin intelectualii care nu mai suportă ca Ţara să fie ocârmuită de golani şi agramaţi... prin studenţii care au înţeles că România curge şi prin venele lor... prin muncitorii deposedaţi brutal de dreptul natural de a munci... prin ţăranii care ştiu că sunt purtători de obidă, de cale dreaptă şi de veşnicie... prin fraţii noştri alungaţi din vatra largă a Ţării, spre a-şi împlini în surghiun aşteptarea unei vieţi mai bune... prin semenii noştri care flămânzesc neştiuţi de nimeni între asfaltul crud al străzii şi Cerul îndurător a toate...

România s-a trezit! Nu putem sta deoparte, nu putem rămâne în urma Ei! Trebuie să ne trezim şi noi! Cei care au aservit condiţia profundă a instituţiei militare naţionale descreieratului din capul statului şi clicii sale penale, vor plăti! Acum, în faţa neîntinată şi tăcută a conştiinţei noastre, precum Cerul mult prea îndurătoare a tot şi a toate, se află, în chip onest, o singură cale care dă valoare condiţiei şi aspiraţiilor noastre naţionale – să ne dezicem cu toţii, deopotrivă, constituţional şi democratic, de puterea dementă care ne-a îngenunchiat speranţa, ne-a paralizat aşteptările, ne-a ostracizat valorile, ne-a amanetat viitorul!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Colonel (r) Costinel Petrache

MOMENTUL ADEVĂRULUI. ACU-I ACU’…DRAGI CAMARAZI!

2012-01-06T05:43:00.001-08:00

M o t t o d e i n s p i r a ț i e r a d io E r e v a n

Întrebare: Ce este haosul?

Răspuns: Nuabordăm situația actuală din România.

„Și dat-a un semn nepătrunsul...”– a venit, iată, și mult așteptata „f e l i c i t a r e” guvernamentală deCrăciun și Anul Nou pentru pensionarii militari/polițiști! Să ne fie de bine!

Lăsată, inspirat, pe ultimele zile ale anului, pe de o parte pentrupotențarea teatrală a efectului și, pe de altă parte, pentru abaterea atenției– asta în funcție de publicul țintă. Menită să aducă în case bucurie,împliniri, fericire („a dat Dumnezeu, Președintele și Guvernul Țării să trecem cubine și peste asta!”). Să liniștească majoritatea oamenilor („mi-a crescut,e de bine, nu-i așa?”), să alunge temerile („vedeți că ne-am agitat, caproștii, degeaba?”). Să dovedească, dacă mai era nevoie, că afirmațiile unordemnitari au fost mai mult decît adevărate, cinstite, corecte și că felicitările,transmise anticipat, erau meritate din plin, îndeosebi de către expeditori („afost aproape pe bune, nu doar o simplă ordinărie, așa cum am crezut inițial șidupă”).

Doresc, încă de la început, să ofer cîteva explicații. În opinia mea, majoritateaeste, pentru contextul scriiturii de față, suma pensionariormilitari/polițiști (între 50 - 90%, în funcție de tabelul oficial utilizatca bază de referință) care, independent de voința lor, s-au trezit că, în urmarevizuirii, cuantumul „instrumentului lunar” de asistențăsocială a devenit mai consistent. Dimpotrivă, minoritatea include „resturile”de pensionari cărora, tot fără de vrere, li s-au redus drepturilelegaleacordate la încetarea, tot legală, a raporturilor deserviciu. Nici unii, nici alții nu au, însă, vreun amestec în respectivatărășenie pentru care s-a încropit și simulacrul normativ necesar legitimizării.Ca atare, nu se poate vorbi, cu nici un chip, despre „vinovății” ale asistaților,ci, eventual, numai de atitudini diferite privind respectivul caz, discutabileși acestea. Toți cei aflați în situația de față sîntem, așadar, robiiși, totodată, victimele conjuncturilor politice, boite cu niscai tenteeconomice, în nuanțe „pastel” de criză. Aceasta este,deci, perspectiva din care am rugămintea să fiu înțeles.

Urmează și trezirea firească. Pentru aproape toți. Unii o experimenteazămai curînd, alții mai tîrziu sau deloc, fiecare în raport cu gradul deînțelegere și „pohta” de acceptare a situației.

Majoritatea savurează,încă, momentul: pensii mai mari, dar și un bonus - promisiunea revărsării încont a banilor neacordați în anul 2011ca diferență între plata efectivă și cea pretins „reală”. Pentru majoritateevenimentele revin, în sfîrșit, la matcă. Situația se normalizează, iarîn perspectiva imediată nu se întrevăd riscuri, darmite amențințări. În aceastăzonă, dumerirea s-ar putea, așadar, să întîrzie, ba, mai mult, să fie preferatmoțăitul voluntar în noul „refugiu” înjghebat pentruhibernarea conștiinței, pe fondul autosugestiilor tranchilizante de tipul: „da,chiar meritam, a fost corect, trebuia să mi se întîmple așa și nu altfel”.S-ar putea specula că, într-un fel, s-a înfăptuit un act de justiție – pentruunii, cu siguranță, chiar așa și este! Apare, totodată, și distanțareaprogresivă de ceilalți, de „restul”, minoritarii, luzării (Cum,nu ești mulțumit? Păi, mie mi-a crescut! Cum...ție ți-a scăzut? Da’n-am noi avut funcții egale cam în aceleași perioade? Aha, bine, în sfîrșit, asta-i treaba...ce să mai faci?Nu te poți pune cu sistemul...). Se structurează, deja, o platformă comună degîndire defensivă, prin care străfulgeră, cînd și cînd, vedenia nedeslușită,rapid izgonită, însă, a reversibilității cîștigului. Majoritarii nu mai au, de acum, interesul să facăvaluri – pot trece direct la consolidarea aliniamentului cucerit pentru ei,osteniți de parcă ar fi îndeplinit un important obiectiv de etapă.Atitudine profund umană pînă la un punct, alimentată, în cazul unora, dininstinctul achizitiv sănătos, de Moromete militar/polițist, sporită cu măruntalăcomie românească și cu dezinteresul peren față de soarta celorlalți. Oamenicare, cîndva, hă, hă..., „de mult, de mult, tare de mult”, cudoar cîteva luni în urmă, încă ne mai numeam între noi, din tot sufletul, „camarazi”.

Minoritatea, deci,șade și ea pe ici, pe colo, puțin uimită de ce pățește, tuflită prin fundăturide curți (de justiție), lăsată vraiște pe sectoare din ce în ce maiexterioareintereselor Statului pe care militarii/polițiștii l-au slujit, totuși, credincios. Confruntată aprig,asemeni întregului nostru popor, cu produsele/peripețiile de sezon, și, deci, cuvigilența relativ alterată, probabil că își stinge, încă în tăcere,amarul... Așa încît, pe fondul mirific al sărbătorilor de iarnă, în cumpănadintre ani etc., atunci cînd, peste tot ce înseamnă miracolul milenar al NașteriiMîntuitorului, păgînii contemporani suprapun „vrăjeala” zilei, hărăzităsă ne „miruiască” definitiv, toți devenim buni, îngăduitori și visători.Gălușca se poate înghiți, astfel, pe nebăgare de seamă și pe nemestecate, iarmomentul trece, de aceea, mai lin. În anumite circumstanțe aferente anotimpuluialb, pot să apară chiar și accelerări subite ale ieșirilor „naturale” din sistem și,așadar, i se fac Statului, de către pensionari, ultime, plăcute (nu pentru ei,desigur) și dezpovărătoare servicii.

Minoritatea recepționeazășocul în plin – pensiile se reduc, ba mai trebuie dați și bani înapoi:foloasele necuvenite, nu-i așa? Se nasc/adîncesc, deja, niște drame personale –calcule întoarse pe dos de noua realitate, incapacități de plată în devenire,dileme morale intense, frustrări expandînde, neînțelegerea situației caredepășește posibilitatea de procesare a minților normal organizate. Dupădezmeticire, reacția minorității va fi pe măsură – lupta continuă!

Și, totuși, minoritarii au avantajul certitudinii: ei știu sigur că vorreturna rapid banii. Ceilalți nu au idee cînd îi vorrecupera pe ai lor. Căci S T A T U L nupoate pierde, mai ales din cauza militarilor/polițiștilor săi loiali și gata,oricum, de orice sacrificiu!

Din turnura luată de evenimente reiese, fără tăgadă, faptul că scopulspargerii unității, și așa exasperant de fragile a presupusului nostru spiritde corp, a fost realizat cu un succes nesperat nici măcar de către inițiatoriidemersului. Dihotomia e de acum consacrată, „taberele” sîntconstituite, chiar dacă nu se va admite, explicit, că apele s-au despărțit.Aceasta este noua stare de fapt în care ne aflăm, deși, în 2009, 2010, atunci cîndsituația era incertă, aproape că reușisem să ne aliniem de front și în adîncime.Fără comandă! Gîndeam la fel și ne angajasem în acțiuni comune pentruapărarea drepturilor noaste legale încălcate samavolnic și nu pentrurevendicări aiurea. Militarii/polițiștii pensionari nu au ieșit niciodatăînstradă neprovocați, ci numai cînd jignirile, disprețul și scotocitul înportmonee au devenit insuportabile.

Că mobilul inițial susținut de guvernanți – eliminarea inechităților, anesimțirii și luxului în care viețuiau „venalii” militari/polițiști pensionari- s-a dovedit, mai apoi, plăsmuit, idiot, ticălos, mîrșav și profund interesat pecuniarși electoral, acum nici nu mai contează, după ce societatea a fostsuprasaturată cu mesaje denigratoare. De-a dreptul hazoasă, dacă n-ar fi fost chiarpenibilă, s-a dovedit, însă, încrîncenarea Puterii de a reconfirma strămoșescul:„undedai și unde crapă”! Plecată de la ideea că se pot economisi bani prindiminuarea pensiilor, măsura a produs, de fapt, efectul contrar – efortul financiars-a amplificat și abia de acum încolo vor exista în sistemul nostru pensiiieșite din comun, care răstoarnă ierarhii și dau de pămînt cu criteriulimportanței sociale a muncii prestate. Cel puțin o vreme, pînă cînd Guvernul își vareveni din buimăceală, se va sforța cu toți bojocii disponibili să chibzuiascăși va întreprinde cuvenitele acțiuni „reparatorii”!

Nu se știe precis ce s-a aflat la originea acestei gafe epice, majestuoase,sublime, superbe în concepție și execuție, formă și conținut: nechibzuința,prostia, îngălarea etc., ori un amestec grosier al celor menționate, ce a precipitatatingerea masei critice necesare propagării năpastei cu pricina. Oricum, prafuls-a ales de intenția inițială! Sîntem, astfel, în prezența unui studiu de caz „clasic”pentru ilustrarea „performanței” administrative contemporane și a unei „inovații”premonitorii în arta bunei guvernărifinanciare – chiverniseala bugetară prin multiplicarea neghioabă a cheltuielilor.

Că banii s-au împins la groapa de gunoi cu încărcătorul frontal e de acumun truism – pe operațiuni stupide și mincinoase, cu parametri săltăreți de la ozi la alta; pe plăți de personal; pe plicuri, hîrtii, comisii, conferințe depresă, tocat de nervi etc. Și, mai ales, pe procesele ce vor să vină, și pecare România sigur le va pierde, și le va plăti tot din banii noștri, ai contribuabililor.Veritabil subiect de know-how, categoria alchimie/intrigifinanciar-sociale, taman bun de patentat și de dat cu grăbire la export, că neajută la deficit. În nici un caz nu s-a dorit un asemenea rezultat, care, deaceea, nu are șanse, în mod logic, să dureze în forma actuală! Pînă una-alta, însă,stăpînirea n-are încotro, așa a picat!

Opriți-vă puțin, deci, din umezitul degetelor pentru numărat banii luațisau pe cei de dat. Stuchiți-vă-n sîn și palpați cu gîndul fundătura în care amfost aruncați. Ceea ce s-a întîmplat cu întreaga noastră categorie profesionalăeste tipic pentru anii brutali de început al stalinismului bolșevizant! Niciatunci, însă, nu cred ca șeful statului să fi incitat explicit la nerespectarealegii, chiar și în condiții de control discrețional total! Să le sugerezi publicmagistraților, tu, Președintele Republicii (demnitar care mîine-poimîine poțirosti: „Români, trageți... pe dreapta!”), în anul 2011 d.Cr., în România membră UE și NATO, să modeleze dreptatea înfuncție de bugetul statului, este semnul cel mai clar că societatea noastră aînregistrat un recul remarcabil și conducerea politică a luat-o razna prinbozii! Să încălcați cu nonșalanță voi, Parlament și Guvern,Constituția României, o pleiadă de legi și principii de drept? Iar voi,instanțe de prim rang ale Țării să consfințiți voios ilegalitățile, ba, maimult, să amenințați justițiabilii pensionari militari/polițiști cu amenzi șiprocese? E absurd și suprarealist!

Te poți întreba, așadar, ce buclă temporală ne-a agățat cosițele la remorcă,dacă nu ne-a aspirat, cumva, vreun vortex rebel într-un univers polițienesc paralel,cu o democrație în ruine, de unică întrebuințare, precum autostrăzile Patriei. Înce an și unde ne aflăm, totuși? Prin ce pustiu al istoriei am nimerit șirătăcim? Ce nouă Inchiziție travestită în Albăca Zăpada, puțuluită cu ancore pe post de cruci îmbîrligate, piratereștela drumul mare, ne aține loxodroma și ne dă iama la pungă?

Acestea fiind zise, eventualii cititori s-ar putea întreba: „da, cine eștimata, bre, și ce te doare dă toate ăstea? Te macină frustrările, ț-e năcaz cătu ai pierdut și alții au cîștigat? Ț-o conveni la pensia ta! Te-ai găsit tuacu’, după ce ne merge nouă mai bine, să faci pe deșteptu’!” Răspunsul meu la asemenea întrebări/afirmații estesimplu: DA! Un DA general, așa, fără obiect concret. Să înțeleagă fiecare cevrea, deoarece nu dau seamă nimănui. Pînă una-alta, mai pot încă să-mi spunpărerea, iar cui nu-i convine să nu citească. Nu sînt întruchipareaperfecțiunii, am comis greșeli (și, după acest material, voi mai afla și desprealtele, desigur), nu vreau să-mi judec colegii și nu am nici pretenția că aș fieu conștiința vie a neamului – sînt oameni cu adevărat îndreptățiți la aceststatut. Dar, în acest caz, cred că este cinstit și militărește/polițienește sănu tac! Și m-aș aștepta ca și alții să facă la fel...

Fac parte, așadar, din categoria „minoritară”, cu o pierdere, însă,pentru care alții probabil că nu și-armai bate capul. Problema este că mi-am jurat ca, indiferent de situație, să țincalea înaine, ceea ce le-am și comunicat apropiaților. Deoarece cazul nostru nuprivește, totuși, numai aspectul financiar, deși, aparent, aceasta ar fi miza.Mă voi referi, vrînd-nevrînd, și la alte probleme, fiindcă totul se leagă. Nupoate să meargă ceva bine într-o țară priponită la nesfîrșit de ulucaoborului dat de pămînt și spart, cu călușul în gură, care se zbate înnebunită înjug, cu talanga atîrnată de grumaji, dar și împiedicată, și cu jujău la gît, șicu ciomagul pe spinare, fără adăpost, apă și nutreț, dar mulsă aprig de mîinihrăpărețe. Uite, așa, România a devenit, oficial, săracana UE! Bravos Guvern! Congratuleișănmistăr prezidănt!

În principiu, trecînd peste unele considerente de strictănatură juridică, opinez că sînt necesare unele precizări pentru a-mi justificaatitudinea privitoare la situația în care am fost tăvăliți eu și camarazii mei,victime ale politicilor dictatoriale ale prezentei Puteri:

- DesfidStatul, reprezentat de către actuala guvernare, fiindcă a intrat cu bocancii nefăcuțipe talpă în viața mea, producîndu-mi incertitudine, teamă, frustrări, apăsăridiverse, precum și lezarea gravă a drepturilor și libertăților mele, așa cumsînt consfințite de Constituție și legile țării. Înmulțiți această stare cunumărul de persoane aflate în situații similare și veți constata că ne aflăm înprezența unei amenințări de masă certe la adresa siguranței naționale, generatede către chiar „gestionarii” săi de prim rang. Pentru mireasmă, gust, culoare șispecific se pot presăra fapte ce răzbat cotidian în presă și se vor obținemix-uri penale cu specific, însutit mai groase decît cele „navale”.

- Problemaîn discuție, clocită temeinic, s-a dat pe față cînd cu lansarea temei „luxului” și „nesimțirii” noastre, amplificateparoxistic, cu țelul evident de a ni se demola statutul și a fi manglițide către șuții guvernamentali. Fiindcă, în esență, Statul actual, ciorditorulperfect prin excelență, ne tîlhărește asiduu!

- Nupot lua în seamă, în mod serios, legislația pe baza căreia s-a efectuatrevizuirea pensiilor, aceasta fiind, în fibra sa, neconstituțională șiantieuropeană. Consider că întregul demers a avut rostul principal de a netesta rezistența la frustrare și capacitatea de coagulare pentru contrareacții.Avînd în vedere faptul că, în general, răspunsul a fost palid - majoritateadintre noi agreînd, după caz, căldura/răcoarea căminului și, mai cuseamă, neimplicarea publică -, vor putea fi declanșate și fazeleurmătoare, că doar nu s-a făcut tot acest circ numai pentru a se mări pensiile uneipărți a militarilor/polițiștilor și a ostiliza diferența.

Cîtdespre evitarea expunerii, chiar m-am întrebat, adesea, unde sînt ceimai buni dintre noi, fruntea, generalii noștri bățoși, secretarii de stat șișefii de arme pe care, de altfel, îi știam atît de fermi (cu noi). E bine că nus-au amestecat, totuși, cu gloata (cu unele excepții, absolut notabile!), măcarei să rămînă puri. Cum le-ar fi stat, Doamne ferește, să iasă la urlat cutrupele, prin piețe? Aveau de apărat, nu-i așa, o poziție, un statut, datorate,poate, chiar revizorilor. Și le-a reușit. Așa că nu se cădea...

-Să discutăm despre ficțiunea strîmbă a contributivității. Revizuirea actuală sebazează pe ipotetica noastră contributivitate, toate calculele fantezisteaferente acesteia fiind realizate în respectiva concepție. Cu alt prilej, cîndva, se vaspune că, într-adevăr, noi nu am contribuit și este necesară, de aceea, o nouărecalculare. „E vreo problemă? N-ați fost tot voi de acord și cu anterioara,cînd v-au crescut pensiile. Acum, mai și scad – o dată așa, altă dată altfel...cumvrem noi! Ciocu’ mic!”

Acceptareasituației tocmai dă startul la sezonul retroactivizării la orașe și sate. ÎnRomânia, nimic nu va mai avea stabilitate și predictibilitate (deparcă acum ar mai avea), astfel încît vor veni, în timp, modificări și completăriale modificărilor și completărilor trecute - cînd, cum și pe orice temevor dori „ei”, indiferent cum se vor numi! Ca mîine, o Putereoarecare va decide că, de fapt, fiecare dintre noi, indiferent de vechime etc. alucrat doar 6,238503 ani, că așa este etic și cu asta basta. Și căproprietatea privată să aparțină iar statului și partidului – că doar există șipentru asta un precedent! Poți să-i contrazici? Justiția va fi forțată, ca deobicei, să execute norma de îndrumare a puterii executive și nu vei mai aveacui să te plîngi pentru dreptate stimate camarad pentru moment fericit cîștigătormajoritar!Căci sînt posibile „intervenții” inclusiv la forurileeuropene, avînd în vedere „simpatia”, „recunoașterea” și „prestigiul” decare se bucură în lume conducerea Țării, datorate maleabilității și ductibilitățiisale față de Marii licurici, precum și moduluiimpecabil în care percutează la problemele continentale. Iar dacă tipeiăsteia, CEDO, nu-i convine, să plătească dumneaei daune!

-Profesia militarilor/polițiștilor este, pentru cine vrea să ia seama, mai multdecît acel ceva ce îi mînă lunar pe respectivii cetățeni către locul deunde se iau salariile. Aceasta semnifică, mai cu seamă, dedicarea totală, renunțăripersonale, investiție de suflet și nu calcul politic rece. O carierămilitară/polițienească nu se face pentru un cicluelectoral la ciolane (deși a început să aducă și cu așa ceva de cînd cu infuziapolitrucilor de tip nou), iar Jurămîntul nostru nu înseamnă negocierede șpăgi. Desigur, avem și noi răgăliile noastre -penali condamnați la locul de muncă în Parlament, să voteze legi pînă s-orrecupera din punct de vedere social-partinic.

-Personal nu sînt dispus să cedez din pensia mea acordată legal nici măcarunleu vechi și nici nu vreau ceva în plus, altfel decît în condiții autenticlegale, fără escrocherii normative, mite umilitoare și dezonorante.Consider că mi-am făcut cu prisosință datoria, partea de contract cu Țara meafiind acoperită integral. Ceea ce primesc în prezent este doar o palidă compensațiepentru viața-mi consumată mai ales în serviciul Patriei. Chestia asta nu o potînțelege derbedeii care profesează minciuna și înșelăciunile tot așa de ușorprecum scuipă pe Țară, dar mă invită să fiu, eu, solidar. Cu cine săfiu solidar, și cu ce: la șosele, parcări și borduri, la comisioane, asfalt șicianuri? OK! Asfaltez sufrageria! Apoi o sparg și pun borduri, și după asta iarfac tranșee pentru canalizări, și mai apoi pentru cabluri etc., în ton cubunele practici guvernamentale. În altă ordine de idei, nici unul dintrecorifeii actuali ai Neamului nu mi-a cărat ranița în Crinț și la Poplaca șinici eu lor mapa, așa că nu îmi sînt camarazi. Ei sînt, culmea, chiar inamicul! Ținta„Frații Pedeleuș”, intangibilă, iluminatăobscurantist, ce se maschează prin șperț 30%, apare și dispare cînd/și cu ce vreaea și, de regulă, dă tunuri, aruncă petarde și se pitește printre fumigene.

- Eu, șialții ca mine, am slujit cum ni s-a cerut și ne-am priceput România pecare, pînă de curînd, o credeam eternă. Nu noi purtăm răspundereapentru orientarea și aventurile politice de azi și din trecut. De reținut,totodată, că nu noi am produs jaful și criza din Țară, am bulibășit sistemulstatal, am mințit și înșelat așteptările oamenilor. Ce, nu-i cunoașteți peautori? Mai aveți, încă, dubii? Ei sînt reali - au fețe, nume,prenume și supranume, porecle și funcții notorii!

Acumam, însă, îndoieli cu privire la veșnicia Patriei! Clasa politică aflată laconducere continuă să vîndă Țara (cîtă o mai fi rămas) pe loturi și la kil atîtpe lungime/lățime, cît și în înălțime/adîncime. Tătuca nost’ abia așteaptă, cum singur a afirmat-o recent, să înceapăodată jaful național agreat de la Roșia Montană! Cu pămînt/avere de Românie secumpără, acum, putere, tăcere și voturi. Pentru a-și mai permite dumnealor,încă un timp, lăbărțarea pe sticlă și în reflexia sticlelor, a mutrelor scălîmbăiate,de kimjong-il-i locali, „părinți” glorioși și eterni aiNațiunii. Le lipsesc doar copca și șepcile, altfel comportamentul de satrapiorientali a fost însușit cu stil, în ton cu ideile ciuce. Aceștia sînt oameniicare ne „fac” cotidian la buzunar! Cei pe care, însă, anumiți „camarazi”,în contul unor „partide”, „uniuni” și „asociații”,dar și în nume personal, îi beatifică și le ridică osanale jenante, de foștisecretari de partid proști și jegoși la minte! Căzătură din alt ev...

- Cîtdespre „acuratețea” operațiilor de recalculare/revizuire, nu existăcuvinte suficient de expresive care să ilustreze măsura în care instituțiilenoastre au fost depășite lamentabil de această sarcină imposibilă,pentru care s-au stabilit termenepompieristice, de către indivizi fără viziunea unui asemeneademers. Nu cred că debandada produsă poate fi pusă în sarcina colegilor noștri înactivitate. Aceștia au făcut, probabil, tot ce a fost omenește posibil încondițiile date: „orientarea” prin ordine proaste și sub amenințarea pierderiilocului de muncă; evidența deficitară, precaritatea informatizării, vraișteadin arhive, lipsa de mijloace și de personal pregătit să lucreze cufantasmagorii. Pățania în sine poate da, totuși, un bun imbold - să ne apucămși noi, în sfîrșit, de făcut managementulresurselor umane și să demolăm ultimele redute ale cadrismului partinic resuscitat.Să coborîm lozincile din denumirile structurilor în realitatea curentă.

Rezultatelesînt stupefiante și chiar nu are rost să intru în detaliile picante,cunoscute de acum, ale acestei ratări administrative fără precedent.

Nu cred, dragi colegi, că a cîștiga în acest mod este foarte sănătos. Sper că am reușit să surprind motivele. Discrepanțelecare se crează nu ne sînt imputabile, dar știm cu toții că mulți dintre ainoștri, împinși mult prea devreme afară din sistem, și care, acum, sîntcel mai drastic prăduiți, nu și-au părăsit locurile de muncă de drag, ori dinpricini imputabile lor. O parte a pus armele în cui în contextul reducerilor deefective prilejuite de intrarea în NATO – veritabil imperativ național, cum s-atot clamat. Acum, acești oameni sînt, practic, pedepsiți, iar și iar, pentrusacrificiul făcut! Ciudat mod de manifestare a recunoștinței Patriei! Alții auplecat vomitînd abundent, de scîrbă instituțională, deși erau legați dintinerețe și pe viață de Drapel și nu oportunist, prin fire conjuncturale trasede susținători interesați. Au ales asemenea soluții în circumstanțe diverse, generate administrativ și politic – fărăalternative onorabile, altele decît să se retragă la vatră, adesea neîmpliniți,pentru a-și păstra, totuși, dramul de demnitate neconsumat în lungii ani petrecuțisub ascultare. La toți, însă, li/ni se trage de la cea mai deșănțată politizarea aparatului statal pe care a suferit-o, probabil, România modernă, mai dură chiardecît cea comunistă! Politizare ce a permis aburcarea în demnități nesperate aunor golani fără nimic sfînt. Am pus această problemă și pe cea referitoare lapensii la Cotroceni, în toamna lui 2009, în fața a 200-300 de ofițeri. Fuseserăinvitați acolo membrii ordinului din care fac și eu parte să simțim noi,înainte de alegeri, cît de importanți sîntem. Lumea a aplaudat, dar reacția meaa rămas singulară. De ce oare?

Știți,desigur, că ocupați fiind noi cu munca, nu am „bricolat” suficientesertare în care să dosim frustrări pe care să le înfățișăm, ulterior, ca operede disidență pentru relansarea postdecembristă a traiectoriilor de carieră șiviață. Ne-am continuat activitatea conștiincios și ne-am adaptat din mișcare laschimbări. Am crescut, fiecare după puteri și noroc (mă refer la marea masă). Inclusivsituarea prezentă într-o zonă sau alta, la majoritari oriminoritari, a depins, frecvent, de hazardul ce a modelat evenimentetrecute, iar rolurile și consecințele puteau fi, oricînd, inversate. Opțiunilepersonale au ținut, de asemenea, și de certitudinea angajamentului statal, ferm peatunci, față de noi toți, în general. Statul contemporan alege, însă,dintre responsabilitățile ce îi revin, numai ce îi convine! Et punctum.

Constatăm,acum, că totul a sărit iarăși în aer, că rîndurile „flămînzilor” de dreptatedin anii trecuți s-au subțiatdramatic, iar camarazii noștri grav „răniți” sînt lăsați în urmă, că doar nu sîntemamericani să trimitem o armată întreagă pentru a recupera chiar și trupuri fărăviață!

Poate că demersul meu pare desuet și neconvingător, dar, în esență, mi-ampropus să aduc în atenție faptul că educația, spiritul combativ, experiențele,pregătirea și capacitatea de înțelegere ne-ar îndritui mai mult decît pe alțiisă nu privim de pe margine, pasiv, trecerea cortegiului ce zorește la groapă copîrșeulcu rămășițelevremelnicei solidarității profesionale și umane amilitarilor/polițiștilor. De modul în care vom răspunde aceastei provocări de „momental adevărului” pot depinde multe. Deci, așa cum am sugerat și în titlu,acu-iacu’,dragi camarazi. Îmi cer, oricum, scuze pentrudisconfortul creat unora și mă aștept la reacții dure din partea altora. Dar, asta-iviața, bucuroși le-om duce toate.

Și mai cred că acei ce se joacăde-a alba-neagra destinelor, cu noi și nu numai, nu au, de fapt, credință, Dumnezeu,iubire de semeni, ci numai interese ignobile. În ciuda aparențelor, ei sînt singuriși nefericiți! Biete carcase goale de simțire ce au ales să învețe în acest fellecția de viață a răutății. Credeți că în intimitate, în fața proprieiconștiințe, se pot apăra de umbrele propriei josnicii? Merită, de aceea,compasiunea noastră profundă...

Colonel (r.) Barbu Daniel

Veţi plăti!

2012-01-03T06:20:00.000-08:00

Trebuie să înţelegeţi, o dată pentru totdeauna, că Istoria nu iartă.

Aşadar, veţi plăti toţi, până la ultimul, cu vârf şi îndesat.

Voi toţi, cei din actuala infamă coaliţie, care a aruncat România în prăpastie.

Voi, autorii celui mai nesăbuit act din întreaga Istorie a românilor: trădarea pe faţă a ţării.

Tot ceea ce s-a clădit cu jertfă şi diplomaţie în decursul a două milenii - adică Statul Român Suveran Naţional şi Independent, Unitar şi Indivizibil - este astăzi distrus de o şleahtă bezmetică de troglodiţi vânzători de Neam şi ţară.

Voi toţi, cei din arcul guvernamental, aţi pus la cale şi, în parte, aţi şi înfăptuit distrugerea României.

Vei plăti, Traian Băsescu, fără nici o îndoială!

Să nu-ţi închipui că vei scăpa de judecata implacabilă a Istoriei.

Ai venit la Putere pe un val de speranţă naţională, spre a te defini, mai apoi, drept un detonator primejdios al Statului constituţional.

Ca să te cocoţi confortabil pe tronul de dictator, ai adus la guvernare fascista grupare udemeristă.

Ştiai exact ce reprezintă această formaţiune iredentistă, şovină, antinaţională („soluţie imorală”, DA?).

Şi, totuşi, nu ţi-a tremurat o clipă mâna duplicitară când ai semnat pactul cu diavolul.

Ai aruncat iraţional Naţiunea Română în ghearele acestei cohorte revizioniste, prin susţinerea la fel de necugetată a unei adunături de derbedei şi mistificatori politici din partidul personal PDL şi din pramatiile traseise din UNPR. Act samavolnic şi ignobil, pe care Istoria îl va taxa ca atare, trebuie să ştii!

A căuta o logică naţională şi raţională în această acţiune stupefiantă de zdrobire a românismului este inutil.

Acum stai şi rânjeşti cinic când vezi cum românii sunt loviţi în ceea ce au mai sfânt: Patria lor.

Cum haita minoritară maghiară îi batjocoreşte cu orice prilej, îi dispreţuieşte şi îi acuză - tocmai pe ei! - de discriminare etnică.

Ai acceptat iresponsabil ca udemeriştii să facă legea în România. Dar cine ţi-a oferit această îndreptăţire? Aceasta-i întrebarea.

Cine ţi-a spus că ai dreptul să le oficializezi limba?

De ce le-ai dat pe mână Istoria sfântă şi geografia mirabilă ale României, spre a fi falsificate şi pângărite?

Pentru ce ai segregat învăţământul naţional pe criterii etnice?

De ce, umăr la umăr cu ei, pui la cale modificarea absurdă a Constituţiei, prin abolirea - între altele - a Articolului 1, care consfinţeşte România drept Stat Naţional? Căci proiectul de schimbare a Constituţiei e în conformitate cu pretenţiile udemeriste: descompunerea ţării în regiuni, deci şi a Transilvaniei. Dar cum? Cică, pe etape: mai întâi, câteva judeţe (ungurii cu ale lor!), iar apoi constituirea de hălci mai mari, una chemându-se chiar Transilvania, ce va fi făcută plocon Ungariei.

Vei plăti pentru toate acestea, Traian Băsescu!

Nu singur, fireşte, ci împreună cu cea mai incompetentă şi mafiotă guvernare postdecembristă.

Să n-ai nici o iluzie că nu va sosi vremea când lucrurile se vor aşeza în albia lor firească.

Şi atunci, în aceeaşi firidă a nevolnicilor Istoriei, în aceeaşi bolgie a nemernicilor trădători de ţară, veţi intra toţi, în vrac, condamnaţi de implacabilul tribunal al timpului.

Toţi: Boc şi ţaţa mahalagiilor cotrocenişti (ministereasa Dezvoltării Regionale, care are în subordine „judeţul Timişoara”), hoţoaica Roberta Anastase şi cinicul rânjitor Mircea Toader, broscoiul Oltean şi Blaga, zdreanţa Tabără (parcă mai ieri era preşedinte al unui partid „al Unităţii Naţionale"!), Berceanu şi Stolojan, Sulfina Barbu şi Cristian Rădulescu, Stoica şi Boureanu, Flutur şi soţii Ţurcan, Funeriu şi Boagiu, Cezar şi Cristian Preda, Lăzăroiu şi Canacheu, Oprea şi Berea, Gheorghe Tinel şi Vişan, Oajdea şi Popoviciu,Baconschi şi Cristian Diaconescu, Nicolicea şi Marian Sârbu, Ialomiţianu şi Blejnar,Frunzăverde şi Macovei, Voinescu şi Buda, Ariton şi Cinteză, Brânză şi Poteraş, Negoiţă şiPaleologu, Duţă şi Avramescu, Fota şi Kövesi, Morar şi Ungurenii ejusdem farinae.

Un fariseu printre ei este şi fostul Şef al Statului Major Generala generalul Bădălan Eugen. Toţi-membri şi susţinători ai celui mai josnic, incompetent şi dezonorant guvern de violatori ai intereselor Poporului Român.

Vei plăti, Traian Băsescu!

Vei plăti pentru genocidul social, cultural şi economic, pentru dezastrul din sănătate şi învăţământ, din sistemul de pensii şi salarii, programat şi executat împreună cu oastea udemeristă!

O clică instalată cu propria-ţi mână la vârfurile de decizie vitale ale Puterii: literatul ratat Marko - vicepremier; veterinarul Kelemen - la Cultură; juristul mengelian Cseke - la Sănătate; Andreea Vass - mâna dreaptă a lui Boc la Guvern, etc.

I-ai proţăpit pe udemerişti în funcţii de însemnătate naţională, de la secretari de Stat şi şefi de Agenţii până la prefecţi şi înalţi demnitari, pentru a se căpătui, dar şi pentru a submina din interior aceste instituţii. Impardonabilă decizie!

Mai mult, ai căftănit unguri la şefia unor judeţe unde n-a călcat picior de strănepot al lui Attila.

Dar, mai cu seamă, i-ai plasat în Transilvania, pe care ai lăsat-o la cheremul lor.

N-ai suflat o vorbă despre prigoana românilor din HarCov.

Le-ai dat voie udemeriştilor să-şi facă o lege a lor, poreclită a minorităţilor, care consfinţeşte, în esenţă, crearea unui stat maghiar în România. Pe care, mintenaş, să-l alipească la Ungaria, cu prima ocazie prielnică. Prilej, în genere, creat tot de Cotroceni. Un stat în stat, cu guvern, parlament, armată, drapel, procuratură, securitate, justiţie şi alte instituţii proprii.

I-ai cultivat într-atât, încât le-ai dat liber să umble cu foarfeca, după bunul lor plac, pe harta ţării, dar numai în interesul lor propriu şi, fireşte, al Ungariei.

Toate acestea - dar şi câte altele! – le-ai conceput fără a cere acordul Poporului Român. În numele căruia zici că domneşti.

De ce nu te mai consulţi acum cu acesta?

De ce nu mai faci băi de mulţime?

Ţi-e frică de reacţia românilor?

Păi, nu strigai cât te ţineau bojocii că nu ieşi niciodată din vorba acestui popor?

Sau nu-l mai recunoşti?

Nu mai e bun pentru un dictator ca tine?

Nu te mai suportă?

Atunci, de ce nu-l abandonezi?

Ştii de ce: nu vrei.

Puterea te-a acaparat definitiv.

Cloceşti - ascuns la Cotroceni, ori la Vila Lac 2 sau în Covasna-împreună cu udemeriştii-legi antiromâneşti, pe care le transmiţi trompetei Boc şi trombonistei Udrea.

Ei sunt, aşadar, poporul.

Ei şi strânsura de cioloveci mancurţi şi ketmani din juru-ţi.

Ai împins cârdăşia cu minoritarii maghiari până la subminarea statalităţii.

Să nu te mai prefaci că nu ştiai de acţiunea cu reprezentanţa „Ţinutului Secuiesc” de la Bruxelles, încuibată şi înfăptuită de cei mai îndârjiţi adversari ai Tratatului de la Trianon: revizioniştii udemerişti şi europarlamentarii lor (Laszlo Tökes, Sogor Csaba şi Gyula Winkler), ocrotiţi sub pulpana prezidenţială.

De ce n-ai condamnat ferm acest act profund iredentist?

Fiindcă eşti, ca şi ei, trădător.

N-ai scos un scâncet măcar când martirul naţional Avram Iancu a fost spânzurat simbolic în inima Transilvaniei, sub forma blasfemiatoare a unei marionete.

Ca în nici o ţară suverană din lume, laşi capii oficiali de la Budapesta să se plimbe în voie prin Ardeal, ca vodă prin lobodă, făcând propagandă antiromânească şi pledând pentru autonomia inventatului „Ţinut Secuiesc”, care este o diviziune administrativã neconstituţională, în care trăiesc doar 260 de secui, înregistraţi ca atare la ultimul Recensământ.

Bagi capul în nisip ca struţul, fiindcă ai făcut înţelegere cu Viktor Orban, liderul celui mai şovin, iredentist şi antieuropean partid de la Budapesta şi cu care ai ticluit alegerea ta ca preşedinte al României şi a antiromânului Tökes Laszlo (decorat cu Steaua României chiar de tine!) ca vicepreşedinte al Parlamentului European. Din care post trage din toate poziţiile în ţara noastră, terfelind-o şi acuzând-o de toate fărădelegile.

De câte ori ai fost în HarCov, ai stat la taclale numai cu maghiarii şovini, pentru a le satisface toate deşănţatele pofte de autonomie.

O clipă n-ai plecat urechea la doleanţele românilor din acele judeţe.

Şi cunoşti foarte bine că ei, acolo, atâţia câţi n-au fost alungaţi, îşi duc existenţa ca într-o ţară străină, sub ocupaţie.

Toate acestea le ştii, Traian Băsescu!

De aceea ai şi permis, dirijat şi realizat distrugerea sistemului educaţional naţional.

L-ai segregat pe criterii etnice.

În loc de reunificarea procesului de predare, ai iniţiat şi patronat continuarea separării acestuia.

Dacă ai fi coborât în stradă, în localităţile din Covasna şi Harghita, ai fi băgat de seamă că limba română abia dacă se mai vorbeşte. Şi asta tot din cauza frăţiei cu iredentiştii udemerişti, prin care ai subminat şi capacitatea de apărare a ţării.

Ai acceptat, într-o veselie aiuritoare, cererile ungureşti de a desfiinţa şi a dizloca unităţile militare din cele două judeţe amintite. Aşa după cum tolerezi în continuare statuia de la Arad a celor 13 generali unguri, care au comis grave crime şi atrocităţi împotriva românilor.

Şi apropo de asta:

De ce nu sufli o vorbă despre ceea ce au făcut udemeriştii, având susţinerea ministrului Culturii, Kelemen, la restaurarea statuii lui Matei Corvin de la Cluj-Napoca?

Dar despre faptul că au smuls de pe soclu plăcuţa cu textul lui Iorga, care era o minimă reparaţie a grosolanului fals istoric executat de unguri (steagul Moldovei pus la picioarele lui Matei Corvin, când se ştie că acesta a fost bătut măr şi pus pe fugă de Ştefan cel Mare)?

De ce defilează ţanţoş unguri din toată lumea prin România, la Şumuleu-Ciuc şi Ghimeş-Făget-Bacău, cu steagurile Ungariei Mari şi ale Ţinutului Secuiesc? Cumva să vadă graniţele fostului Imperiu Austro-Ungar?

A cui e ţara asta, Traian Băsescu?

Statul Român nu mai are nici o autoritate?

De ce nu iei nici o poziţie?

În care ţară din lume se mai întâmplă aşa ceva?

Ar permite asta, de exemplu, Slovacia şi Serbia ?

Nu-ţi dai seama, prin aceastã toleranţă de nedescris, că jigneşti, în demnitatea lui naţională, întregul Popor Român?

Vei plăti şi pentru asta, Traian Băsescu!

Te prefaci a nu observa că, zilnic, fasciştii unguri provoacă, instigă, se zvârcolesc, împroaşcă, scuipă pe ţară , şi-au creat organizaţii paramilitare, sapă adânc la temelia Statului Român.

Au invadat ţara cu simboluri revanşarde, horthyste, organizează manifestări antinaţionale, incită la ură interetnică, defăimează tot ceea ce este românesc.

Ai făcut prieteşug antistatal cu un lider de la Budapesta, al cărui ţel ultim este revendicarea Transilvaniei şi alipirea ei la Ungaria.

Ştii foarte precis că unul dintre paşii importanţi pentru realizarea acestui scop este acordarea cetăţeniei de maghiar al statului revizionist maghiar tuturor liderilor UDMR din conducerea Consiliilor Judeţene Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi primarilor UDMR-PCM din localităţile din zonă.

Şi taci, taci, taci.

Stai ascuns în păpuşoi, fiindcă, fără unguri, fără Boc şi alţii, n-ai mai fi la Putere.

Ai încurajat terorismul politic practicat de udemerişti, obrăznicia şi dispreţul lor fascist.

Te-ai făcut luntre şi punte, susţinut de toată clica personală din Parlament şi Guvern, de a nu pune la zid extremismul unguresc.

Nici măcar atunci când, prin declaraţiile iredentiste ale preşedintelui Parlamentului ungar, venit intempestiv la Tg. Mureş, a vorbit despre - auzi! - legitimitatea autonomiei teritoriale pe bază etnică a „Ţinutului Secuiesc”.

Ai făcut pe dracul în zece ca nu care cumva Parlamentul român să dea, acolo, o mică-micuţă declaraţie de condamnare a acestei intervenţii în treburile interne ale României.

Ai dovedit - a câta oară? - că eşti un trădător, un capitulard, un preşedinte anticonstituţional.

De aceea, nu mai miră pe nimeni că nu te-a deranjat în nici un chip înfiinţarea Consiliului Administrativ „Ţinutul Secuiesc".

Desigur, nu-ţi creează insomnii nici inscripţiile cu „Ţinutul Secuiesc nu e România”.

Ce ar trebui să se mai întâmple ca să te trezeşti şi să observi că ţara e în primejdie?

Când unitatea naţională este destrămată fir cu fir, pas cu pas, de către aliaţii unguri de la guvernare, tăcerea prezidenţială e de rău augur: înseamnă inconştienţă sau trădare.

Eşti la curent, fireşte, că noua stemă a judeţului Covasna este cea a fostului Haromszek (Trei Scaune) din perioada Imperiului Austro-Ungar.

Aşa cum ştii că toată Transilvania, dar şi restul României sunt înţesate nu doar cu organizaţii antiromâneşti, ci şi cu broşuri propagandistice, studii, cărţi, filme, spectacole teatrale, concerte, emisiuni TV, presă, statui ale extremiştilor unguri, ediţii ale cărţilor criminalului de război, antiromânul condamnat la moarte în contumacie Wass Albert.

Toate acestea îţi sunt binecunoscute, Traian Băsescu!

Dar le tolerezi cu o iresponsabilitate strigătoare la cer.

Nici o clipă n-ai luat poziţie fermă împotriva acestor acţiuni antistatale.

N-ai avut nici o reacţie din funcţia de preşedinte al României.

Întrebarea e: de ce?

Pentru ce taci?

Astfel că vei plăti, Traian Băsescu!

Toţi veţi plăti!

Întreaga liotă de care te-ai înconjurat va plăti!

Nici o scăpare nu va exista din perspectiva preabunei şi dreptei Istorii.

Toţi veţi fi puşi la stâlpul infamiei.

Câţi români vor mai rămâne după ce aţi pustiit şi nimicit această ţară vă vor blestema.

O palmă de pământ dacă va mai exista din România de azi nu va fi dispusă să vă primească osemintele sau cenuşa.

Conştiinţa voastră pătată, trădătoare, exclude comuniunea cu duhul românesc.

Fiindcă n-aveţi nimic românesc în voi, nimic sfânt!

Apărarea identităţii naţionale era datoria voastră esenţială, ca administratori ai Statului Român.

Dar Guvernul Băsescu-Boc-Udrea a capitulat în faţa iredentismului unguresc.

Acesta a învins România, prin cozile de topor de la Cotroceni, Palatul Victoria şi Palatul Parlamentului.

România e o ţară eşuată, pentru că a încăput pe mâna unor impostori politici.

A unor trădători incorigibili.

Veţi plăti, aşadar, cu toţii!

Dacă va fi să piară vreodată seminţia româneascã, atunci ultimul patriot român chemat la Domnul va fi cel de pe urmă care va scuipa cu năduf pe toxica voastră amintire de vânzători de Neam.

Şi vom fi, astfel, răzbunaţi, măcar în eternitate!

De trimis oricărui ROMÂN, de oriunde!

Mihai Antoci-jurnalist
Coordonator Departament Investigatii
Accent, Montreal, Canada,www.accentmontreal.com
Bucuresti, Romania,
Mobil: +40744665005

              +40770314692
Tel/Fax:+40314090731
E-mail:  antoci@rdslink.ro
    antoci_mihai@yahoo.com
    antocimihai@gmail.com
http://mihaiantoci.blogspot.com

TEODOR DUNGACIU

Scrisoare catre Primul Ministru

2011-12-30T14:22:00.000-08:00

Domnule,

Numele meu este Sufletu Cezar, sunt pensionar militar, mandat pensie nr. 14558993 . In urma " recalcularii " pensiei am ramas initial cu pensia calculata dupa Legea 164/2001 in cuantum de 2352 RON brut, dupa care , pe tot parcursul anului 2011, pensia mea aparea mereu marita cu 36 RON ( adica 2388 RON brut ) in tabelele publicate de MApN pe site-ul ministerului, in urma " revizuirii ".

Ei bine, azi, 30.12.2011, am primit decizia de revizuire a pensiei - nr. 61563/07.12.2011 . Dupa ce , repet , anul asta mi se spunea mereu ca pensia mea a crescut in urma " revizuirii " de la 2352 la 2388 RON brut , azi am constatat ca pensia mea e de 2052 RON brut ! Ultima " asigurare " de genul asta era intr-un tabel cu pensiile militare revizuite publicat pe site-ul MApN pe 23.12 .2011.

Decizia de revizuire am primit-o azi , 30.12.2011, ora 12.00. Imediat am vrut sa verific pe site-ul MApN nivelul pensiei mele , din tabelul publicat pe 23.12.2011. In tabel aveam tot 2388 RON , nu 2052 RON ca in decizie . Am contactat 3-4 colegi , care mi-au confirmat ca si ei au fost " usurati " de cate 1-3 milioane lei vechi prin decizii , fata de cuantumul pe care il stiau de pe site-ul MApN .

La ora 16.45 , cand am vrut sa verific din nou cuantumul pensiei mele , pe site-ul MApN DISPARUSE TABELUL CU PENSIILE MILITARE REVIZUITE !!!!!!

Acest fapt l-am semnalat conducerii SCMD , al carui membru sunt .

INTREBARI PT. DVS. :

1. Dvs. sunteti prim-ministrul Guvernului acestei tari ?

2. Daca da, cum e posibil sa fim mintiti un an intreg de catre MApN ca avem un cuantum al pensiei in urma " revizuirii " , pt. ca in decizii sa ne trezim ca avem cu 1-3 milioane lei vechi mai putin ???

3.Daca iarasi da -dvs. stiti ce se intampla in MApN-ul asta, sau sunteti pur si simplu o gluga de coceni , dependenta , alaturi de PDL , de voturile UNPR in Parlament ?

4.Cum e posibil ca un minister din Guvernul pe care-l conduceti sa-si bata joc in halul asta de niste oameni, mintindu-i oficial, pe un site oficial ???

5. Dvs. stiti ce se intampla in Guvernul pe care-l conduceti ? Senzatia mea e ca nu . Sau daca stiti , nu dvs. conduceti Guvernul, ci altcineva . Ma rog , il stie toata tara ...

6. Domnule, v-a murit tatal. Dumnezeu sa-l ierte . Treceti prin momente grele, prin care am trecut si eu si pe care vrand-nevrand, trebuie sa le depasim . Ei bine, domnule , peste magaria si nesimtirea Guvernului condus de dvs. ( prin MApN ) in ceea ce priveste " recalcularea " si " revizuirea " pensiilor militare- eu nu pot sa trec . Va urasc si va dispretuiesc . Pt . ca ne-ati mintit , domnule ! Nu am votat PD niciodata , cu atat mai putin de acum incolo . Nu va urez un An Nou fericit, pt. ca nu meritati. 2012 va fi anul mortii voastre .Politice , desigur . Pt. ca asta meritati .

7. Sunt mandru ca sunt membru SCMD . Pentru ca stiu ca aceasta organizatie va sta in gat .

Problema pensiilor militare o vom rezolva in Justitie , domnule.

Fara absolut nici o urma de respect ,

Sufletu Cezar , pensionar militar

V-am dat nr. talonului si deciziei de pensie . Adresa mea o gasesc usor " serviciile " . Lor nu le-ati taiat salariile si pensiile , asa ca pot sa se " deranjeze " putin in sensul asta ...

Avertisment transmis domnilor ministri ai M.Ap.N., M.A.I. si Directorului General al S.R.I.

2011-12-14T07:32:00.000-08:00

Tovarasi reprezentantiai partidului-stat,

In executarea ordinelor F.M.I., ati dovedit exces de zelin destructurarea sistemului national deaparare, reusind sa mariti numarul de rezervisti de la 144.500 in octombrie2009, la 187.000 astazi.

Ati dat afara, fara drepturi, si veti continua sa o faceti,jandarmi, politisti, pompieri tineri si, la 45 de ani, militari angajati pebaza de contract, toti fara drept de pensie anticipata, ajutor de somaj, faraposibilitatea recuperarii drepturilor banesti restante, toti dati afara dinapartamentele in care stateau cu chirie, pe motiv ca sunt locuinte de serviciu.Va bateti joc de cadrele cu varste intre 50-55 de ani, obligandu-i sa treaca inrezerva, desi pe Legea 263/2010 ar trebui sa treaca la 60 de ani, obligandu-i saaccepte statutul de ”anticipat” si oferindu-le pensii la calendele grecesti sauun ajutor de somaj mascat in asa zisa ”pensie provizorie”, inexistenta dinpunct de vedere legal. Ne-ati limitat dreptul la munca, prin Legea 329/2009 si,practic, ni l-ati anulat prin prevederile Legii 263/2010.

Ne-ati luat, pe sest, in mai 2010, dreptul legal la o a douapensie, pe baza vechimii in munca, realizata dupa trecerea in rezerva. In perspectivaalinierii salariale a militarilor si politistilor activi la omologii lor dinNATO, ati intrevazut beneficiul: ati redus si continuati sa reduceti numarulactivilor (de aici suplimentarea fondurilor de pensie, pentru viitoriipensionati, nu pentru marirea pensiilor aflate déjà in plata, cum cred naivii)iar pe noi, rezervistii, ati hotarat sa ne transformati in balast, adica incivili, “asistati” (pe Legea 119/2010) sau ”beneficiari” (pe Legea 263/2010)adica pomanagii, civili, fara identitate, ai statului, dependenti exclusiv de punctulde pensie. Si aceasta pentru ca legile noastre ocupationale prevedeau crestereapensiilor, proportional cu cresterea salariala la activi. Aceasta este in faptmiza, nu problema cuantumului, adica a sumelor incasate astazi, pe care ofluturati diversionist in fata presei si in tribunale.

Mizati pe manipulare psihologica si pe razboi de imagine. De asemenea,pe cunosterea psihologiei colective a militarului foarte in varsta, déjà atinsde dementa senila sau a celui fara studii adevarate. De asemenea, ati mizat peprincipiul caprei vecinului, adica pe psihologia colectiva a romanului.

Doi ani de zile ati dus razboiul impotriva “nesimtitilor de militaricu pensii nesimtite de 20 de milioane”, pentru a va face aliati din prosti, casa urle de bucurie ca desfiintati structurile militare una dupa alta, ca lefurati rezervistilor dreptul dobandit numit grad militar si dreptul dobandit,in egala masura proprietate, numit pensie militara. Ati vrut sa ne transformatiin civili, dependenti exclusiv de punctul de pensie, desfiintandu-ne legileocupationale, abrogate la 1 ianuarie 2011 si reducandu-ne pensiile cu 18-69%.Pentru asta ati apelat la un principiu inexistent, acela al retroactivitatiilegii, promovand legea anticonstitutionala si antieuropeana 119/2010, cu caracterretroactiv, si inventand absurda “recalculare” ceea ce, din punctul de vedereal legislatiei si tratatelor europene la care Romania este parte, inseamna pursi simplu Discriminare.

Ati fost invinsi prin hotararea definitiva si executorie aCurtii de Apel Cluj din 28 septembrie 2010, care a oprit definitiv si executoriuanticonstitutionala recalculare, suspendand H.G. 735/2010. Din acel moment,continuarea recalcularii era ilegala, dar ati comis ilegalitatea, emitand intre27 decembrie 2010 - 6 ianuarie 2011 deciziile nule de drept (pentru ca va erainterzis sa le emiteti, recalcularea fiind interzisa) prin care ne-ati facutpensiile zob, unii dintre camarazii nostri decedand din aceasta cauza. Ati fostdin nou invinsi prin Hotararea ICCJ din 7 ianuarie 2011 si toate minciuniledvs. in privinta principiului erga omnes,raspandite cu spume la gura in media, nu v-au fost de nici un folos, decateventual au folosit mancatorilor dvs. de rahat, pe care i-ati rasplatit custele de generali si “contratorpilori”.

Din 8 ianuarie 2011, ati schimbat tactica. Ati renuntat laactiunea “poporul contra nesimtitilor de rezervisti cu pensii nesimtite” si atideclansat operatiunea “rezervisti tăntălai contra rezervisti adversari”. Inconditiile in care Legea 263 a fost blocata, prin blocarea Legii 119/2010, caurmare a desfiintarii H.G. 735 iar legile noastre ocupationale au fost abrogate,toate pensiile militarilor, cu data de 7 ianuarie 2011, au intrat ilegal inplata, ca transfer de fonduri fara acte justificative. Pe fond, v-ati permis sacedati ultimatumului SCMD din 24 ianuarie 2011, ca sa revenim la situatia dindecembrie 2010, doar in cuantumul pensiilor, nu si legal, prin prorogarea Legilor164/2001 si 179/2004. Si daca tot ne luam pensiile ilegal, v-ati permis saafirmati manipulatoriu ca faceti dreptate in sistem si sa mariti, pe ici pecolo, in mod nejustificat, pensiile catorva, mintind ca e vorba de 90%. Infudulia lor, pentru ca prostul pana nu-i fudul, nu e prost destul, unii aumuscat momeala, acceptand cu bucurie, in schimbul renuntarii la calitatea de militarin rezerva, pensii marite real sau doar promisiunea de marire cu data de 1ianuarie 2012, nesesizand ca le-ati luat calitatea de militar in rezerva sii-ati transformat in simple slugi politice. De asemenea nu au sesizat ca atiintrodus in context cuvantul REGULARIZARE. Ceea ce inseamna returnarea, la unmoment dat, a sumelor care constituie diferenta fata de suma de drept, ca “foloasenecuvenite din drepturi de pensie”. Ati mizat, in aceasta operatie, pe mentalultăntălăului ca el, si numai el, marele Gogu,merită mult mai mult decat toti ceilalti camarazi, pentru ca a fostmare sculă pe basculă in cine stie ce bransa. Ati mizat pedisperarea celui caruia i se apropie funia de par, ca, peste 10-20 de ani,nimeni nu va mai sti ca a facut umbra pamantului degeaba, pe mentalitatea celorcare rescriu istoria, punandu-se in centrul ei, si i-ati cumparat, in dispretultotal fata de calitatea de militar, umplandu-i cu grade de generali in rezerva,ordine, si decoratii inutile.

Toate acestea au avut drept scop aburirea noastra, sa nuvedem ca principala operatie este tentativa disperata de a legitimailegalitatea prin asa zisa REVIZUIRE. Prin aceasta incercati sa legitimati deciziilede pensie ilegale, nule de drept, date pe asa zisa “recalculare”. Ati incercatsa ne prostiti sa renuntam la procese, ca n-ar mai avea obiect, ati dat ordineprecise judecatorilor ce hotarari sa ia, dar nu ati reusit si SCMD a mersinainte, avand peste 4000 de procese in prima instanta castigate si 597 inrecurs, la Curtile de Apel. Cu alte cuvinte, 597 de membri ai SCMD, prin hotararijudecatoresti definitive si irevocabile, s-au intors la statutul de militar inrezeva si la deciziile de pensie anterioare, stabilite prin vechile legiocupationale astazi abrogate.

In aceasta situatie, slugile de la Curtea Constitutionalanemaifiind de ajuns, ati luat cu asalt ICCJ si tagma judecatorilor, mergand cuamenintari, pana la sanctiuni disciplinare daca ne mai dau castig de cauza, siati pus-o pe madam Macovei nr.2, pe nume Kovesi, sa introduca la ICCJ Recursulin interesul legii. In mod surprinzator, ICCJ a dat hotararea in favoarea noastra, in ziuade 12.12.2011, ingropand definitiv Legea 119/2010, blocand astfel toateprevederile referitoare la militari din Legea 263/2010, implicit operatiuneanumita REVIZUIRE si deschizand perspectiva recunoasterii legilor noastreocupationale.

Daca am fi pierdut la ICCJ, hotararile tribunalelor ar fivenit pe banda impotriva noastra. Castigand, este posibil ca numarul de 597 de militariin rezerva sa creasca rapid. Oricum, va avertizam ca ne vom judeca la Curtea dela Luxemburg si la CEDO, pentru ca vrem redobandirea tuturor drepturilornoastre, prin prorogarea legilor noastre ocupationale. Va avertizam ca vomlupta si pentru pastrarea cuantumului pensiilor crescute, pentru ca sunt tot undrept dobandit, plata fata de lege urmand sa fie facuta de catre cei care aucomis ilegalitatile, rasturnand piramida ierarhiei militare.

Pe cale de consecinta, inainte de a avea textul hotarariiICCJ, va avertizam sa renuntati la operatiunea numita REVIZUIRE si latrimiterea in bloc a deciziilor de revizuire care sunt nule de drept din acest moment,pentru ca, in caz contrar, va vom face raspunzatori in fata legii.

Pe tantalaii care va admira ii avertizam ca, pana larestabilirea dreptului, doar membrii SCMD, care castiga - si vor castiga matematicin justitie - isi vor redobandi si onoarea si demnitatea militara si drepturiledecurgand din calitatea de militar in rezerva, ei urmand a fi supusiREGULARIZARII adica si regulati si cu banii luati, pentru ca o pensie de 20 demilioane declarata “nesimtita” ieri, facuta “simtita” la 40 de milioane astazisi inghetata definitiv, nu va mai valora doi bani in 2015 cand noi, membriiSCMD, vom fi obtinut si consideratia si pensiile similare omologilor nostri dinNATO.

Batalia continua, tovarasi, 2012 este an decisiv pentru dvs.ca politicieni si asa cum v-ati ciocnit de SCMD atunci cand ati vrut sa facetiun partid de aplaudaci al rezervistilor din toate structurile, va veti ciocnide SCMD si atunci cand seful vostru, mergand pe eterna tactica ruseasca, vaapela la Forumul civic al lui Putin. Atunci, in alegeri, veti constata ca SCMDeste coloana vertebrala a societatii civile constiente si veti pierde matematic,indiferent cate voturi veti cumpara sau fura. De aceea, ar fi in avantajul dvs.,sa renuntati cat mai e timp, sa obligati Guvernul si Legislativul sa proroge legile164/2001 si 179/2004, pentru ca rahatul ilegalitatilor pe care ati inceput sa-lrostogoliti impotriva noastra pe 28 decembrie 2008 a capatat, intre timp,dimensiunile unei haznale uriase, aruncand Romania in haos juridic. Oricum, vaprevenim ca, daca dati drumul asa cum s-a prevazut, pe 31 decembrie a.c., lagrosul deciziilor de revizuire, le vom contesta in bloc si vom indemna nu numaipe membrii SCMD ci pe toti rezervistii care se afla in procese pe aceasta tema,sa completeze, in situatia in care le scade pensia, modelul de ordonanta presedintialape care l-au elaborat juristii nostri pentru ca, prin decizii ale tribunalelor,pe durata bataliei in justitie, pensiile noastre sa nu scada.

Urandu-va, nu in politica ci in viata, “La multi ani!”, ca saapucati sa fiti pedepsiti pentru bataia de joc la care ne-ati supus si pentru genocidulcomis déjà, va salut, fara respect.

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) Mircea DOGARU