Institutul Cultural Roman (ICR) – o institutie paralela, de sifonare a banului public

H.R.Patapievici

Asistam in aceste zile la un spectacol trist si jenant: ICR – Institutul Cultural Roman, o institutie despre care majoritatea romanilor nu cunosc mai nimic (si nu este vina lor) este mar al discordiei intre institutii ale statului roman, care se cearta si se faulteaza reciproc in scopul adjudecarii “patronajului” acestui institut. O fi o brusca apetenta si aplecare a acestora pentru promovarea culturii romanesti, pentru promovarea intelectualilor acestei tari? In sfarsit, s-a ajuns la concluzia ca invatamantul si cultura sunt singurele care pot scoate Romania din cangrena coruptiei generalizate si care ii pot ridica pe romani din prapastia in care se afla? 

Raspunsul la aceste intrebari este NU, nicidecum, doar naivii pot sa creada asa ceva. Il vede careva pe presedintele Basescu ca pe un fan al culturii romanesti, ca un apropiat si protector al intelectualilor adevarati? Ii vede careva pe parlamentarii nostri atat de preocupati de soarta culturii si a invatamantului romanesc incat nu mai sufera sa stea departe de ICR?

 In realitate, ICR (ce denumire pompoasa pentru un continut al activitatii atat de searbad!) este un loc unde se “aranjeaza” toti oplositii, nepotii, matusile, unchii si prietenii celor de la Putere. Este un loc unde se toaca bani multi ai contribuabilului roman, fara de nici un folos pentru natiune. 

Ce sa caute aceasta structura in subordinea Presedintiei sau a Senatului cand avem un Minister al Culturii? Sau cand avem un Minister de Externe, ambasade si atasati culturali in toata lumea? Suntem atat de bogati incat sa avem astfel de paralelisme?

Ce fel de cultura promoveaza acest ICR, al carui presedinte Horia Roman Patapievici isi exprima urmatoarele opinii despre:

 GEOGRAFIA ROMÂNIEI:

"Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.63)

POPULAŢIA ROMÂNIEI:

- "23 de milioane de omuleţi patibulari." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag 53)

- "Un popor cu substanţă tîrîtă. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare, ochi mohorîţi, maxilare încrîncenate, feţe urîte, guri vulgare, trăsături rudimentare." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.34)

- "Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag. 64)

LIMBA ROMÂNĂ:

"Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau... să o folosim numai pentru înjurături..." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.64)

ISTORIA ROMÂNILOR:

"In toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut. Cînd i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoşească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, aşa temeinic au făcut-o.

Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvîntată iar ei reîncepeau: ne zvîntam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni, şi aşa mai departe, la nesfîrşit.

Apoi ne-au luat la urină ruşii, care timp de un secol şi-au încrucişat jetul cu turcii, pe care, în cele din urmă, avînd o băşică a udului mai mare (de, beţiile...) i-au dovedit." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.63)

CULTURA ROMÂNILOR:

"Puturoşenia abisală a stătutului suflet românesc... spirocheta românească îşi urmează cursul pînă la erupţia terţiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconşient, pînă ce mintea va fi în sfîrşit scobită: inima devine piftie iar creierul un amestec apos." (din "Politice" de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag49)

-"Cu o educaţie pur românească nu poţi face NIMIC." (Din "Politice" de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.56)

"România are o cultură de tip second hand" a enunţat în-tr-o emisiune televizată. (după Viorel Patrichi în Revista "Rost" nr.24/ 2005)

VIITORUL ROMÎNIEI:

"Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasam dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană."(după Viorel Patrichi în Revista "Rost" nr. 24 / 2005)

CELE de mai sus se pot verifica în partea întîia a volumului "POLITICE" apărut în 1996 în Editura Humanitas. Citate şi în Revista "ROST" NR.24 / 2005.

Ce fel de intelectuali lucreaza in acest Institut, daca nici unul nu s-a scandalizat, nu si-a dat demisia sau nu l-a dat in judecata pe acest mare impostor care isi bate joc de poporul si de cultura romana?

Stimati parlamentari, onorati guvernanti,

Daca doriti sa faceti un bine romanilor, desfiintati imediat ICR-ul si transferati banii care acum se duc pe apa sambetei, adica pe satisfacerea uneia sau alteia dintre vesnicele clientele politice, catre Ministerul Educatiei sau Ministerul Culturii.

Desigur, mai sunt si alte institutii a caror existenta nu se justifica si a caror desfiintare ar putea echilibra un buget de stat anemic. Vom reveni pe aceasta tema.

Col. (r) Dumitru RAZESU

Furia moralității versus furia portocalie

Recentele alegeri locale, mult așteptate de cvasitotalitatea opiniei publice naționale, reprezintă un moment de referință în evoluția democrației din perioada antidemocratică specifică regimului băsist.

Se poate identifica relativ ușor antagonismul, care s-a creat și s-a dezvoltat în ultimii ani, între o parte a societății, permanent agresată de atitudinea arogantă a unei alte părți, lipsite de cele mai elementare noțiuni de conducere responsabilă şi care a crezut că poate abuza la nesfârşit de încrederea acordată.

S-a remarcat în ultimele zile diferența dintre furia moralității, pusă în evidență de masa cetățenilor cinstiți și onești, care a trebuit să suporte obrăznicia celeilalte părți ai căror acoliți impuși cu forța în fruntea conducerii țării, pe baza unui singur criteriu: fidelitatea faţă de partidul cameleon-ieri portocaliu, azi verde și furia celor pe care poporul nu-i mai vrea.

Furia moralității este un act reparatoriu faţă de neimplicarea cetățenească responsabilă și activă de până acum. În sfârșit, după manifestările din februarie, spiritul civic începe să se manifeste.

Câteva dintre formele de exprimare a acestui tip de furie sunt evidente.

Încrederea tuturor în forța democrației și necesitatea respectorii onoarei și demnității; speranța în forța legilor și sancționarea infracțiunilor de la toate nivelurile; furia bătrânilor umiliți, prea mulţi morţi cu zile, prea departe de spitale şi fără medicamentele necesare. Câțiva, sperând că vor prinde zile mai bune şi-au dat sufletul în apropierea urnelor de vot, sperând că inclusiv justiţia își va îndeplini menirea, iar cei vinovați vor plăti pentru dezastrul în care a fost adusă țara.

Furia reparatorie și a recunoștinței pensionarilor militari din Prahova și nu numai, care și-au însoțit colegii pe ultimul drum datorită măsurilor aberante și neconstituționale îndreptate împotriva lor, promovate de guvernul portocaliu. Și noi nu-l vom uita niciodată pe colegul nostru col. Irimiea Mihai, care a decedat scriindu-i în zadar „comandantului suprem”.

Furia portocalie este declanşată şi întreţinută de cei care simt că își vor pierde privilegiile. Ea este înteţită de perspectiva tot mai apropiată a aplicării legii şi în cazurile marilor nedreptăți și abuzuri săvârșite în dispreț total față aşteptările minimale privind justiţia într-o societate modernă.

Furia neputiței, lipsită de instrumentele impunerii voinței, este evidentă în atitudinea mic-ministrului Boc, cel care a încercat să intimideze personalul cu răspunderi în procesul de votare bruscând o persoană, în intervenția abuzivă și „în forță” a Robertei Anastase prin blocarea unor secții de votare în Ploiești ș.a. Președinți de secții, membri ai secțiilor de votare-reprezentanți ai pdl și alte persoane din stafurile locale au intrat în transă când au constat că populația a înțeles să se exprime prin vot pentru înlăturarea regimului portocolio-înverzit.

Furia cohortelor de susținători, tot mai subțiri în ultima vreme, racolați și cultivați din rândul celor probleme de subzistenţă şi cu minime pretenţii de moralitate, şi momiţi cu excursii în bani, pachete, bani avantaje și promisiuni s-a revărsat în unele localități din țară.

Furia pentru „jucăria furată” sporită de lipsa de loialitate și demnitate a unor reprezentanți ai puterii portocalii a fost exprimată prin ieșirile în mass-media sau prin dispariția din spațiul public și în mediul virtual al unor personagii foarte vocale pe vremea când lumea trebuia să li se închine.

Participarea semnificativă a populației la vot a fost percepută ca o soluție la încercările de a se obține prin fraudă și diversiune manipulatoare un scor favorabil. Nu s-a putut fura pe măsura prezenției oamenilor nemulțumiți la vot.

Am văzut ploieșteni fericiți! Erau cei care s-au simțit puternici când și-au exercitat dreptul la vot și care și-au recâștigat demnitatea și încrederea că drepturile lor nu mai vor mai fi încălcate. Erau fericiți că în sfârșit nu se va mai spune că la noi se află Patria Hoților, renume câștigat ca urmarea prestației concetățenilor noștri „Roberta” şi „Cotoi” în Parlamentul României.

La Ploiești mașina pdl-istă de furat voturi a fost demontată. Mișcarea ploieșteană pentru alegeri curate și sistemul său de observatori organizat de SCMD-Filiala col. Irimiea Mihai  Ploiesti, a confirmat aşteptările. Deficienţele organizatorice-intenţionate sau nu, desele tentative de a se comite fraude, atitudinile recalcitrante au fost descurajate în cele mai multe dintre secţii. Intervenţiile aproape tribale ale înalţilor oficiali pdl nu au făcut decât să-i descalifice in fata comunitatii locale. Nu numai că nu au putut opri Comunitatea ploieșteană, care s-a pronunţat pentru desprinderea de personajele de tristă amintire ale regimului portocaliu- pardon, verde-spre-negru-broșticiu,dar i-au compromis definitiv, nefiind in masura sa piarda cavalereste.

Ne revedem la alegerile parlamentare, cu aceeași furie a moralității și determinare de a reinstala normalitatea în viața noastră de zi cu zi!

  

Col. (r) dr. Dumitru CODITA

Votati UNPR-ul?! ...

Curios din fire, am zis sa ma uit si eu sa vad care sunt candidatii UNPR la Consiliul General al Bucurestilor, ce militari sunt printre ei, si, ghinionul meu, am gasit! ...

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Iata echipa

celor care se inroleaza in acesta cloaca de traseisti si fripturisti notorii, condusa de un dubios notoriu - Oprea Gabriel:

 

IORDĂNESCU ANGHEL

BERBECARU ALIN-DUMITRU

GONCEA GHEORGHIŢĂ-LIVIU

ŞTEFĂNESCU VASILE

IOVICI VICTOR-TEODOR

VÎRZĂ MIHĂIŢĂ

MĂNDESCU SILVIU

DINCĂ DAMIAN-BOGDAN

PELINARU CORNEL

CĂMĂRĂSCU ALEXANDRU

CĂRĂMIDARU ADRIANA

COMAN DANIELA-DORINA

GHERGHE IONEL

BUGHIU IOLANDA LUMINIŢA

STAN NICUŞOR-VALENTIN

RADU FLORIN

MĂNĂILĂ- MAXIMEAN DOINA-LUMINIŢA

DIVAN CRISTINA

IOFCIU ION

TOMESCU MIHAELA-SIMONA

ZAHEU AURELIAN

BĂLAN ANGELA-MIHAELA

LĂZĂRESCU CHIRA

IONESCU MATEI-COSTIN

CONSTANTIN TEODOR

NICOLAU LIVIU IOAN

IANCULESCU MIHAELA-DOINA

CONSTANTIN CONSTANTIN

CRĂCIUN ADRIAN-CONSTANTIN

COJAN MIHAI

FRÎNCU ANDREI-CORNEL

SAVU ROBERT-CONSTANTIN

ŞERBAN AURICĂ

PELEA MIRCEA

PANAIT GEORGETA

MARCU NUŢA-DORINA

MAFTEI ANDREEA-IOANA

COSTACHE ROMEO

APOSTOL VIRGINIA-OANA

STANCIU VIORICA MARINELA

CODREANU GABRIEL

IACOB SIMONA

STAMATE RĂDUCANU MIHNEA GEORGE

DAMIAN GEORGE

SĂNDULESCU ANGELA

GEGIU MONICA

VLAD VICTOR-EUGEN

STAMATE-RĂDUCANU MĂDĂLINA-ILINCA

ENACHE SILVIANA

ARITON LUCICA

ANGHEL FLORIAN

MIRON MIHAELA

ILIE NICOLAE

NEAGA DĂNUŢ

ŞERBAN AURORA

VÎLCU NICULINA

COVACI SIGRID

POPESCU DUMITRU RADU

PRISTAVU ELENA-ROXANA

MANEA ANDREI

IORDAN VALENTIN

GHIURCĂ CECILIA

SLAVE DĂNUŢ-CĂTĂLIN

SOLOMON ANDREEA

ŞTIRBU DANIELA

SCHINTEE ROXANA

SCURTU COSMIN-VALERIU

ANGHEL MARIANA-GABRIELA

FRUTH ADRIAN

 Si iata ce mai gasim referitor la acest partid:

 

 

Portavocea SRI, cum mai e cunoscut deputatul Ion Stan, aduce acuzații de o gravitate ieșită din comun formațiunii conduse de fostul ministru al Apărării, Gabriel Oprea, în legătură cu bani murdari storși din industria de apărare a României, prin intermediul unor afaceri derulate cu infractori urmăriți de FBI, ori prin șpăgi cerute pe față unor șeici arabi.

Într-o declarație politică susținută în parlament, zilele trecute, vicepreședintele comisiei SRI, pesedistul Ion Stan, creionează un tablou șocant al industriei de apărare a României, așa cum a ”evoluat” în ultimii ani sub pulpana UNPR, formațiunea generalilor, cum i se mai spune.
Cu PDL la putere și cu Gabriel Oprea, președintele UNPR, la cîrma MapN, Compania Națională ROMARM a fost dată pe mîinile uneperistului Marius-Vasile Crişan, actualmente prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene Alba şi vicepreşedinte naţional al UNPR. ”Cu foarte puţine excepţii, industria de apărare, atât cât mai există, este deliberat împinsă în faliment, comenzile sunt la nivelul a 15-20% faţă de anul 2008, iar conturile peste tot blocate” afirmă deputatul PSD.

Care ar fi explicațiile acestui faliment aproape controlat?

Un exemplu: la conducerea Departamentului Achiziţii a fost numită, evident politic, Mihaela Cobaschi, o nepoată a senatoarei Sorina Plăcintă.

”Şefa achiziţiilor gestionează bugetul achiziţiilor la nivel naţional şi este nedespărţită de directorul Marius-Vasile Crişan, mai cu seamă la numeroasele şi desele întâlniri de afaceri care au loc numai la Hotelul Marriott. Pasiunea directorului pentru hoteluri de lux este cunoscută atât în ţară, cât şi în străinătate. El locuieşte în Bucureşti, pe cheltuiala statului, la Hotel Phoenicia, nu la Complexul Haiducul, unde stau alţi detaşaţi din provincie. În străinătate, partenerii străini îl campează prin paradisurile din insulele şi ţărişoarele exotice”.

Dezvăluirile lui Stan continuă: ”Unui şeic din Emiratele Arabe Unite, şeful Departamentului de Securitate, care a venit la Romarm pentru achiziţii, directorul Crişan i-a cerut un "comision" foarte mare. Şeicul s-a manifestat indignat şi a plecat fără să încheie contractul, spunându-i directorului că peste tot în lume comisionul îl plăteşte vânzătorul, nu cumpărătorul. În Iordania, tot din cauza comisionului cerut cumpărătorului, directorul Romarm a compromis şansele unui contract important. Partenerul iordanian a ţinut să precizeze că niciodată nu a mai întâlnit o astfel de situaţie în relaţiile cu partea română.
Fără să se pregătească, să se anunţe şi să obţină viza, directorul Crişan a aterizat pe aeroportul din Bagdad, de unde a încercat să-şi organizeze nişte întâlniri. După o zi şi o noapte de aşteptare, nefiind de nimeni luat în seamă, Crişan a venit aşa cum a plecat.
Aceste insuccese i-au fost, însă, compensate de relaţia de afaceri stabilită cu fraţii Oliver şi Ulhric M. Weigan, cetăţeni germani, foşti rezidenţi în SUA, pe seama cărora FBI-ul şi justiţia americană au reţinut nu mai puţin de 83 de capete de acuzare pentru "conspiraţie, import ilegal, deţinere şi transfer ilegal în SUA a peste 9.500 de mitraliere, spălare de bani şi evaziune fiscală".
Cu personaje de acest calibru, ”Romarm şi Fabrica de Arme Cugir au încheiat cu firma M&M, o "căsuţă poştală" din SUA, un contract de vânzare arme de foc pentru piaţa comercială americană, încălcând grav alte contracte aflate în derulare pe aceeaşi piaţă. Şi, pentru a da fabricii lovitura de graţie, în contractual încheiat au fost prevăzute clauze de penalizare pentru nelivrări cuantificabile până la 35.000 dolari pe zi, ceea ce ar fi condus la preluarea fabricii de către Oliver Weigand, în cel mult un an. Această operaţiune infracţională a fost perfectată pe parcursul mai multor întâlniri atât în ţară, cât şi în străinătate, iar detaliile finale au fost stabilite şi agreate de Crişan şi Viorel Manole, cu Oliver Weigand, în perioada 10-16 iunie 2011, în Bahamas, unde cei doi s-au deplasat fără a avea un mandat pentru a negocia şi perfecta o asemenea afacere. De fapt, majoritatea deplasărilor lui Crişan în interesul serviciului, în străinătate, au fost făcute fără aprobare şi fără mandat, iar rapoartele de deplasare au lipsit până recent când, fiind atenţionat, a încropit ceva rapoarte laudative la adresa abilitaţii sale manageriale, dar fără conţinut.

Intervenţia unuia dintre serviciile secrete şi a Sindicatului de la Fabrica de Arme Cugir l-au determinat pe fostul ministru al economiei să ceară anularea şi renegocierea contractului cu M&M. Interesele de finanţare a partidului sau alte considerente, numai de el ştiute, l-au împiedicat însă pe ministrul economiei să pună capăt unei asemenea activităţi infracţionale.

Weigand cointeresează partenerii de afaceri din România, atât cu sume cash, cât şi cu cărţi de credit.

Prin afaceri de acest gen, Compania Naţională Romarm şi alte unităţi din industria de apărare au ajuns în situaţia de a fi puse pe lista societăţilor comerciale propuse pentru management privat, un management care nu va mai ţine seama de nevoile strategice şi de apărare ale României.

În viziunea PDL, industria de apărare este pregătită pentru a deveni una dintre cele mai mari afaceri imobiliare, cu o miză de mai multe miliarde. În acest sens, s-au pregătit mai multe proiecte de regrupare pentru crearea oportunităţilor imobiliare la Uzina de Tancuri Bucureşti, Metrom şi Carfîl Braşov şi Cugir” mai spune vicepreședintele Comisiei SRI.

”Industria naţională de apărare mai are şanse. Dar pentru a se mai salva ce se poate salva, ea trebuie eliberată de căpuşele politice şi de combinaţiile infracţionale cu mafia transnaţională a traficanţilor de arme” conchide el.